Bistrița-Năsăud este județul despre care se spune că este poarta de intrare în Transilvania. Un județ care s-a așezat pe un pilon de dezvoltare în jurul turismului, dar și un județ care face eforturi serioase pentru a-și aduce acasă cetățenii plecați care pe unde, cu mai multe promisiuni: drumuri mai bune, spitale și școli, notează digi24.ro.
Spre ce duce, totuși, „Poarta Transilvaniei”? Județul, dincolo de așezarea geografică și-a asumat acest rol de inițiere în tot ce înseamnă astăzi Transilvania, ca model cultural, zonă de dezvoltare, turism, arhitectură și chiar inovație. Bruxelles-ul a înțeles potențialul, autoritățile locale au încercat să profite de oportunitate, așa că finanțările europene contribuie la refacerea clădirilor de patrimoniu sau în reabilitarea drumurilor care duc spre destinațiile turistice.
Așa am aflat că în județ există un Transfăgărășan de Ardeal – este drumul care șerpuiește spre stațiunea Colibița, cunoscută pentru cel mai curat aer de la noi din țară. „Un mic Transfăgărășan de Bistrița, da, iar cei care vin aici pot să se bucure de el, sunt curbe uimitoare atât din drumul care vine de la Prundul Bârgăului, cât și pe drumul Blajului, pe cealaltă variantă a drumului, care merge înspre Mureșenii Bârgăului și Tiha. Deci în toată zona asta, când avem versant atât de abrupt, s-au săpat foraje până la 25-30 de metri adâncime, sunt câteva sute de piloni, vreo 300 de piloni, din beton armat, care fixează drumul împotriva alunecărilor de teren. În schimb, în cealaltă parte, în zona versantului, s-a tăiat în versant, s-a rupt din versantul de piatră și pentru faptul că există riscul să cadă pietre mai departe, s-a stabilizat cu plasă stabilizatoare, s-a dat și cu un strat de amorsă din ciment care să stabilizeze acolo pietrele și putem spune că prin această investiție, siguranța este ca și în Elveția” – ne asigură Bogdan Ivan, senator de Bistrița.
Informaţii despre proprietăţile curative ale aerului din Colibiţa au început să circule încă din 1883, atunci când o tânără din Bistriţa se spune că s-a vindecat de tuberculoză datorită aerului din această zonă, foarte bogat în ozon. În 1979 se ia decizia de strămutare a satului Colibiţa pe dealurile din apropiere, în localitatea numită Miţa, pentru a se amenaja în vale un lac de acumulare. Localnicii sunt convinşi că pe fundul lacului încă se mai regăsesc clădirile. Ba chiar una dintre legendele locului se referă la fosta biserică din lacul scufundat. Aceasta spune că atunci când scade apa, se poate observa crucea de pe biserică. Provocarea uriașă va fi păstrarea acestei moșteniri, în Colibița. Drumul construit din fonduri europene a dus inclusiv la dezvoltarea imobiliară în zonă cu pensiuni sau case de vacanță. „Aici era un drum îngust, rău și construit prin anii 1970 când s-a construit barajul de la Colibița în 60-70, deci asta era. După ce s-a făcut investiția asta, suntem în stadiul în care v-am spus – Colibița a început să renască efectiv și tot mai mulți oameni ne sună, nu reușesc să găsească cazare, adică ajungem să fim noi agenți de turism, cei care avem cunoștințe în zonă, pentru oamenii care vor să se cazeze”, spune senatorul Bogdan Ivan.
Senatorul de Bistrița continuă prezentarea zonei: „Aici era așa cum vedeți, drumul rău pe care am venit noi până acum, așa era înainte. Dacă nu erau acești bani europeni care să dea posibilitatea județului nostru să-i acceseze și să aducă peste 78 de milioane de euro doar pe acest tronson de drum, vă spun că era bugetul nostru pe următorii 200 de ani. Nu aveam nicicum posibilitatea să facem aceste drumuri, pentru că sunt lucrări foarte complexe și foarte costisitoare din punct de vedere al costurilor. Nu poți să compari o lucrare de anvergura asta, făcută la munte, la noi, cu un drum făcut la câmpie, unde e simplu, faci o fundație și costurile sunt cu totul altele. Și dacă nu aveam oportunitățile prin POR, dacă nu exista o colaborare foarte bună cu cei de la ADR Nord-Vest, era aproape imposibil să fie acești bani aduși aici în Bistrița-Năsăud”, recunoaște senatorul.
„Drumul ăsta a deschis cea mai importantă zonă turistică a județului nostru, lacul Colibița, și a dat posibilitatea să se extindă cu cel puțin jumătate ca importanță turistică. Pentru că până acum, zona Mița, așa îi spune, fosta vatră a satului pe care s-a construit lacul Colibița, era izolată de restul drumurilor naționale și județene”, explică Bogdan Ivan.
„Prin acest drum, automat au crescut și prețurile terenurilor, automat s-a construit masiv, dacă de exemplu astăzi vrei să cauți teren în Colibița să cumperi, nu mai găsești, pentru că s-au cumpărat aproape toate. Și unitățile de cazare au început să răsară ca ciupercile după ploaie, asta până să fie gata drumul. Gândiți-vă ce va însemna pe viitor, faptul că oamenii din localitatea Colbița, din Bistrița Bârgăului, de pe toată valea Bârgăului, vor putea să fie gazde bune pentru turiștii din toată țara și până să avem acest drum era imposibil, pentru că nu puteai ajunge. Și cu elicopterul era puțin cam complicat”, spune Bogdan Ivan. „Așa că ne aflăm în stadiul în care și acest ultim tronson de drum din poarta Transilvaniei să fie gata undeva până anul viitor, iar în primăvară se pregătește un prim strat de astfalt. Pe când o să fie difuzat reportajul sper că va fi și turnată o parte din el, pentru că acum avem așa o iarnă până în primăvară dusă aici în Colibița, la munte, în Bistrița-Năsăud”, încheie senatorul. În județ există o rețea de aproape 700 de kilometri de drumuri din care o bună parte, în ultimii opt ani, s-au modernizat sau sunt în fază de modernizare, jumătate fiind finanțări din fonduri europene, a conchis digi24.ro.
Foto deschidere – Redescoperă România / Facebook
Foto interior – digi24.ro / video captură
