În Suciu De Sus: În comuna maramureșeană la școala gimnazială am avut sărbătoare specială! Patronul spiritual Florea Mureșan omagiat corespunzător!
Eveniment de suflet în Suciu de Sus, sâmbătă, 9 iulie. A avut loc sărbătoarea școlii gimnaziale din comună, care are ca patron spiritual pe preotul martir Florea Mureșanu.
„Pentru omagierea patronului spiritual al instituției de învățământ, preotul martir, Florea Mureșanu, Școala Gimnazială „Florea Mureșanu” din Suciu de Sus a organizat, în data de 9 iulie 2022, „Sărbătoarea Școlii”. Pe lângă ceremonialul religios și întâlnirea emoționantă cu fiii satului, absolvenții claselor a VIII-a – promoția 1972 – la cinci decenii de la terminarea școlii, au răspuns „prezent” la strigarea catalogului, iar, la final, elevii de astăzi ai școlii au oferit un emoționant program cultural-artistic. Domnul Inspector Școlar General, prof. Pop Mihai Cosmin, prezent la manifestări, a apreciat comunitatea educațională formată în jurul școlii și i-a felicitat pe dascăli pentru organizarea evenimentului”, arată reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Maramureș.
„Părintele Florea Mureşanu s-a născut la 8 iulie 1907 în satul Ciubanca, judeţul Cluj. Şcoala primară a urmat-o în sat, iar liceul la Dej. În 1926 a trecut examenul de bacalaureat la Cluj. Între anii 1926-1930 a urmat Academia Teologică Ortodoxă din Cluj, iar în paralel cu studiile teologice a urmat şi cursurile Facultăţii de Filozofie şi Litere la Universitatea din Cluj. În perioada noiembrie 1930 – iulie 1931 a fost trimis de Patriarhie ca bursier la Universitatea din Strasbourg. La 4 iulie 1932 s-a căsătorit cu învăţătoarea Eugenia Adam, iar la 8 iulie în acelaşi an a fost hirotonit preot de către Episcopul Nicolae Ivan. În perioada august 1932 – ianuarie 1934 a fost preot în parohia Râşca de Sus, judeţul Cluj, iar din 1934 a fost transferat ca preot la Catedrala din Cluj şi catehet la şcolile primare din oraş. În anul 1935 s-a înscris la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, unde a obţinut diploma de licenţă în 1938. Între noiembrie 1938 – iulie 1939 a studiat la Universitatea din Berlin, ca bursier al Fundaţiei Humboldt. Din septembrie 1946 până la 30 iunie 1948 a funcţionat ca profesor suplinitor la Academia Teologică din Cluj. Din 3 martie 1946 a fost protopop al Clujului până în mai 1949. La 6 noiembrie 1948 a obţinut doctoratul în Teologie la Bucureşti. A colaborat la revista Renaşterea şi la ziarul Tribuna Ardealului și a publicat o serie de cărţi şi broşuri. Ca preot paroh al Bisericii „Sfânta Treime” (3 martie 1946 – 12 iunie 1952), a început în anul 1951 lucrările de restaurare a bisericii şi s-a străduit fără întrerupere să formeze o comunitate vie prin programul slujbelor religioase, prin şcoala biblică şi şcoala catehetică. Într-un memoriu adresat Episcopului Nicolae Colan în data de 7 martie 1956, păstrat în arhiva Centrului Eparhial, părintele Florea Mureşanu spunea că: „În această bisericuţă monument istoric mi-am lăsat o parte din sufletul şi râvna pentru Casa Domnului”. În 12 iunie 1952 a fost arestat şi dus la Canal până în iunie 1953. Acolo a promis lui Dumnezeu că, dacă va fi eliberat, va construi o mănăstire. Şi-a împlinit făgăduinţa, construind un schit la Breaza, în parohia Suciu de Sus, lângă Târgu Lăpuş, unde a fost numit preot din 15 august 1953. În noaptea de 26 iunie 1958, la Breaza, Securitatea l-a arestat din nou. A fost batjocorit şi bătut. La Boiereni îl aştepta maşina Securităţii, iar apoi a fost dus la Securitatea din Târgu Lăpuş şi Baia Mare. Procesul prin care a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică a avut loc la Satu Mare. A trecut pe la Gherla şi Jilava şi a murit în închisoarea de la Aiud, la 4 ianuarie 1963. În ambianța bisericii „Sfânta Treime” din Cluj, părintele Florea Mureșanu a coagulat întreaga intelectualitate clujeană interbelică, într-un cenaclu la care erau prezenţi Victor Papilian, Lucian Blaga, D.D. Roșca, Valeriu Anania, dramaturgul Ion Luca, criticul literar Dumitru Micu. Iată cum era descris Părintele Florea Mureșanu de către scriitorul Valeriu Anania: „era un om cu o frumoasă cultură enciclopedică, blajin, înțelept, discret în spatele bărbii fluviale și al mustăților stufoase… El va ști să deschidă subiecte adecvate și să mențină conversația la un nivel de intelectualitate strategică””, se arată în lucrarea Valeriu Anania, Rotonda ploilor aprinși. Memorii literare, Ediția a cincea, prefață de Dan C. Mihăilescu și o cronologie de Ștefan Iloaie, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005, p. 140.
C.Ț.
