Frumusețile de la noi: În tot Maramureșul avem fericirea de a deține biserici frumoase din zid; Iată care ar fi cele 27 mai remarcate acum, la noi!
Publicistul Teofil Ivanciuc a publicat pe platforma visitmaramures o listă a celor mai frumoase biserici de zid din Maramureș. A menționat 27 la număr, dar este clar că numărul lor este mult mai mare. Redăm informațiile cercetătorului maramureșean! Mai ales că suntem acum la începutul anului bisericesc!
În foarte multe locuri, atât în sudul cât și în nordul județului, se înalță biserici de zid, vechi și noi, a căror frumusețe și valoare sunt remarcabile. Dintre acestea, enumerăm câteva, în ordine alfabetică, punând acentul pe acele lăcașuri a căror frumusețe este dublată și de vechimea ori de importanța lor istorică:
Baia Mare, catedrala episcopală ortodoxă, în construcție, începută în 2005. Are lungimea de 85 m și înălțimea totală de 94 m. Demisolul, simplu, dominantă fiind cărămida, întreruptă de mozaicuri și icoane, cu o capacitate de 3000 de credincioși, servește acum uzului liturgic.
Baia Mare, vechea catedrală ortodoxă, fostă greco-catolică, terminată în 1911, este pictată și decorată integral, icoanele de pe iconostas fiind realizate de Traian Bilțiu-Dăncuș.
Baia Mare, biserica romano-catolică, fostă iezuită, ridicată între anii 1717-1720, adăpostește sculpturi, picturi și vitralii.
Baia Mare, biserica reformată, zidită în 1836, are o strană pictată în 1786 și orgă din anul 1828.
Baia Sprie, biserica romano-catolică, impozantă, cu două turle, a fost construită între anii 1847-1858, având statui exterioare și fresce interioare, realizate în diverse etape.
Cavnic, biserica romano-catolică, finalizată în 1812, păstrează fresce din 1909 și icoana Sfintei Barbara, protectoare a minerilor și a geologilor.
Câmpulung la Tisa, biserica reformată, gotică, ridicată în prima jumătate a secolului al XIV-lea, este cea mai veche rămasă în întregime în picioare din județul Maramureș.
Cetățele, biserica veche ortodoxă, din piatră brută cu turlă de lemn în stil maramureșean, finalizată în 1794, are iconostas realizat de Ștefan Zugravul în anul 1785 și „masa moșilor”, de piatră, datând din secolul al XVIII-lea.
Coaș, biserica veche ortodoxă, de piatră cu turn de lemn în stil maramureșean, a fost construită în 1730, vechiul ancadrament al ușii de intrare fiind decorat cu rozete solare identice cu cele de pe porțile de lemn.
Mănăstirea Moisei, ortodoxă, are biserica mare (finalizată în 1911), în stil neoclasic, pictată în întregime în anii 1980.
Mănăstirea Rohia, ortodoxă, se mândrește cu biserica reconstruită după 1996, zveltă (înaltă de 48 m), în paraclisul din subsol aflându-se iconostasul și icoanele vechii biserici a mănăstirii, lăcașul fiind decorat cu o frumoasă frescă realizată de soții Dana și Ioan Moldoveanu.
Remeți, bisericuța gotică (sec. XV) a fostei mănăstiri pauline, azi ortodoxă, păstrează un iconostas realizat în stil rococo (sec. XVIII).
Sarasău, biserica veche ortodoxă (sec. XV), azi greco-catolică, de zid cu turlă maramureșeană de lemn, conține picturi realizate de Traian Bilțiu-Dăncuș.
Săpânța, biserica parohială ortodoxă din Cimitirul Vesel, finalizată în 1886, recent remodelată artistic, are un turn înalt de 78 m, bordurat de patru turnulețe, acoperiș policrom de țiglă glazurată, mozaicuri în exterior și iconostas și fresce în interior, realizate de Daniel Codrescu.
Sighetu Marmației, biserica ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului”, finalizată în 1893, a fost pictată în întregime în anii 1930 de mai mulți artiști valoroși.
Sighetu Marmației, biserica ortodoxă ucraineană, construită între 1802-1808, repictată recent în frescă, conține moaștele mai multor sfinți, printre care și cele ale unui maramureșean de la nord de râul Tisa, Sf. Cuvios Alexie Carpatinul (+1947).
Sighetu Marmației, biserica reformată, cu turn gotic de secol XIV înalt de 56 m și navă impozantă neogotică reconstruită în 1892, păstrează câteva ancadramente medievale și o impresionantă orgă Rietger, cu 1416 tuburi.
Sighetu Marmației, biserica romano-catolică, construită între anii 1736-1783, conține picturi, statui, vitralii și altarul armean al Sf. Grigorie (sec. XVIII).
Sisești, biserica greco-catolică a ”Unirii tuturor românilor”, ctitorie a marelui patriot V. Lucaciu, terminată în 1890, aduce ca siluetă cu biserica Sf. Petru din Roma, având cupolă centrală și portic cu 6 coloane.
Tăuții de Sus, biserica romano-catolică, sec. XV, are ferestre gotice, amvon cioplit din piatră în 1630 și altar baroc din anii 1690-1700.
Tăuții de Sus, biserica ortodoxă veche, finalizată în 1779, se reliefează prin turnul foarte zvelt, mărginit de 4 turnulețe.
Vișeu de Sus, biserica ortodoxă ”Bătrână” (”Buna Vestire”), construită în anul 1834, pictată în întregime în frescă, păstrează un iconostas din anii 1870, pictat de către F.W. Koutnik.
Alte biserici de zid deosebite sunt lăcașurile ortodoxe din: Petrova, Sighetu Marmației (”Sf. Arhangheli”), Șomcuta Mare, Tg. Lăpuș (”Sf. Arhangheli”), Borșa (”Sf. Ilie”), alături de multe altele, mai arată Teofil Ivanciuc.
C.Ț.
