Adi Hădean, băimăreanul care a dus gustul de acasă în toată România - 4 ore în urmă
Sărbătorile Zăpezii au adus distracție maximă la Izvoare Resort - 5 ore în urmă
Credință și solidaritate: Deți Iuga organizează două concerte caritabile de pricesne la Cluj-Napoca și Baia Mare - 5 ore în urmă
După mai bine de 50 de ani, oamenii se întorc spre Lună și nu e o poveste de film - 6 ore în urmă
Nota 1 pentru tema de acasă, sau cum schimbă AI regulile în școli - 8 ore în urmă
De ce tot mai multe țări aleg taxele mai mici - 9 ore în urmă
Carlos Alcaraz îl învinge pe Novak Djokovic și câștigă primul titlu la Australian Open - 9 ore în urmă
Lucrare pastorală, culturală și filantropică: Bilanțul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului pe anul 2025 - 9 ore în urmă
Solidaritate prin artă la Târgu Lăpuș: Ateliere caritabile de confecționat mărțișoare pentru sprijinirea unui copil cu sindrom Down - 10 ore în urmă
Băimărenii cu dizabilități vor primi compensații de până la 500 de lei pentru plata impozitelor - 11 ore în urmă
Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș ne face cunoștință cu „exponatul săptămânii”.
Este vorba despre fierul de călcat cu cărbuni (sfârșitul secolului XVIII – XIX). Istoria fierului de călcat începe cu grecii care au utilizat un fier de călcat cu role pentru a-și creea pliurile la robe, mai apoi romanii îndreptau țesăturile prin batere cu un lemn plat. Chinezii utilizau o tavă de metal umplută cu cărbuni pentru a presa hainele.
În secolul al XVII-lea apare fierul de călcat masiv. Acesta era format dintr-o placă de metal cu o grosime considerabilă și cu un mâner atașat. Acest tip de fier de călcat se putea încălzi direct în jar sau pe sobe.
Mai apoi a fost creat modelul cu cărbuni. Acest model consta dintr-o cutie de metal, în acest caz fier, în care erau introduși cărbunii încinși. Mânerul era modelat din metal și lemn, iar capacul se închidea cu un cârlig. Există o multitudine de modele și de decoruri aplicate mânerelor și cârligului de prindere al capacului. Acest tip de fier de călcat a fost utilizat o lungă perioadă de timp, mai ales în mediul rural, informează dr. Sorana Mișca – muzeograf.















