În prima săptămână din luna mai, sub genericul „Exponatele săptămânii”, la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș au fost expuse pentru dumneavoastră cana pentru vin a breslelor unite ale tăbăcarilor, curelarilor şi pantofarilor din Baia Sprie și vasul cu decor deosebit de la Oarţa de Sus.
Aceste exponate se pot admira începând de azi până duminică, 9 mai.
Cană pentru vin
Cana pentru vin a breslelor unite ale tăbăcarilor, curelarilor şi pantofarilor din Baia Sprie. Vasul este făcut din aliaj de cupru, în formă de clopot, cu capac bombat şi decorat. Are două mânere, unul mobil, deasupra, şi unul fixat de vas aproape de capac, vis-a-vis cu ciocul suplu pe unde se turna vinul.
Pe cană de jur împrejur sunt inscripţionate în limba maghiară emblemele breslelor şi textul: 1884 jk. A.F.BANFY TIMAR SZGYARTO ES SUSZTER EGYESULT CZEH SZAMARA OTVES JANOS, ELSO ES MAKSAI FERENCZ MASODIK CZEMESTEREI ALATT KESZITETTE MARIANYK JANOS „CZE MER” ( (”PENTRU BRESLELE UNITE, ALE TĂBĂCARILOR, CURELARILOR ȘI A PANTOFARILOR/ȘUȘTERILOR SUB CONDUCEREA MEȘTERILOR ÖTVES IÁNOS PRIMUL ȘI MAKSAI FERENCZ AL DOILEA, AM REALIZAT ACEASTA, EU MARIANYIK IÁNOS”)
Intrată în colecția de istoria tehnicii a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș în decembrie 1980 (inv. 93) având dim. L-90 cm, Î- 30 cm, D – 25,5 cm, d 16,5 cm, piesa este datată 1884 (autor Marianyik János). Folosită inițial la turnarea vinului, ulterior la încălzirea apei pe sobă de fostul proprietar din Baia Sprie, a fost apoi abandonată în podul casei până în anul 1980, când a fost achiziționată de instituția muzeală.
Vasul cu decor deosebit de la Oarţa de Sus
Vasul prezentat aici – oală de lut ars, lucrată cu mâna – a ieşit la iveală în sanctuarul de la Oarţa de Sus, punctul Ghiile Botii, în campania arheologică din anul 1980 (responsabil şantier Carol Kacsó), în groapa 1 împreună cu mai multe vase întregibile dar şi fragmente de vase toate arse secundar, două vase afumătoare, lemn carbonizat, oase calcinate, oase umane şi animale înhumate, unul dintre vasele depuse în groapă conţinea boabe de grâu carbonizate. Alături de acestea au fost descoperite mai multe piese de metal: trei brăţări şi 17 inele de buclă de aur, o brăţară şi un inel de buclă de argint, un ac de bronz. Artefactele descoperite aparţin culturii Wietenberg – epoca mijlocie a bronzului – datând din prima jumătate a mileniului II î.Chr.
Oale asemănătoare ca formă sunt cunoscute în tot arealul de răspândire a culturii Wietenberg, şi anume Transilvania, însă ceea ce-l individualizează este registrul decorativ. Doar capetele de spirală realizate prin canelare (14, 15, 16) se regăsesc şi pe alte vase aparţinând acestei culturi.
Registrul decorativ se găseşte în partea superioară a corpului, la baza gâtului şi este compus din patru grupuri de proemineţe mici conice dispuse câte trei; între aceste grupuri se găseşte câte o bandă îngustă realizată din două linii incizate orizontale spaţiul dintre ele fiind umplut cu mici impresiuni circulare, tringhiulare sau ovale; sub aceasta se află un registru dublu în zig-zag, realizat asemeni benzii înguste menţionate anterior. În cele 17 câmpuri din partea superioară a liniei în zig-zag, sunt redate mai multe motive: în câmpul 1. probabil dreptunghi dispus oblic, realizat din linii incizate; 2. Motiv în formă de „X”, în partea superioară liniile incizate sunt dublate spre interior, spaţiul dintre ele este umplut cu mici impresiuni; câmpul dintre braţele superioare este umplut cu linii scurte incizate formând haşuri în reţea; probabil şi câmpul din partea inferioară a fost umplut în acelaşi fel; 3. Motiv asemănător literei „X”, dar continuat în partea superioară cu două mici registre umplute cu mici impresiuni, dispuse oblic în jos de la capătul superior al braţelor; câmpul din partea superioară este umplut cu linii scurte, oblice, incizate; în partea din stânga, deasupra braţului oblic, se găsesc câteva linii scurte incizate tăiate de o linie incizată; 4, 8. Capăt de spirală culcată spre stânga redată cu ajutorul împresiunilor mici triunghiulare; 5. Motiv în forma literei „X” cu spaţiile din partea superioară şi inferioară dintre braţe haşurate cu linii incizate dispuse orizontal; 6, 7 şi 17. Capăt de spirală culcată spre dreapta realizată din mici impresiuni triunghiulare; 9. Motiv în forma literei „X” cu braţele superioare lungi, iar cu cele inferioare foarte scurte; câmpul dintre cele bouă braţe superioare este haşurat cu linii incizate, scurte oblice; 10. Motiv asemănător cu motivul 3. dar având în câmpul din partea superioară un şir de mici impresiuni aşezate vertical; 11. Motiv în forma literei „X”, aşezată orizontal cu spaţiile dintre braţele din stânga, respectiv dreapta, haşurate cu linii incizate, scurte, verticale; 12. Câmpul este gol. 13. Motiv în forma literei „X”, aşezată oblic cu spaţiile dintre braţele din stânga, respectiv dreapta, haşurate; 14, 15, 16. Capăt de spirală culcată spre dreapta realizată prin canelare.
Motivele descrise mai sus au fost considerate ca având caracter magic sau, pornind de la asemănările unora dintre ele cu semne din scrierea din spaţiul egeic (Liniarul A, B şi hieroglifele cretane), cu semne care ar putea aparţine unui sistem de scriere.
Chiar dacă semnificaţia acestor semne / simboluri este deocamdată dificil de desluşit, de interpretarea lor depinzând şi descifrarea mesajului sau mesajelor transmise, este evident faptul că acestea nu au avut un rol ornamental. Este foarte probabil ca semnele 12 şi 13 să fie reprezentări ale toporului dublu din spaţiul egeic, iar motivele 3, 10 şi probabil 2 să fie reprezentări antropomorfe.
Sursa – Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
