14 mai este Ziua Națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste.
Părintele N. Steinhardt a scris undeva: „Nu vă temeți, eu sunt imposibilul care vă privește!” zice Dumnezeu! Aceasta este o încredințare a faptului că Dumnezeu nu este întotdeauna cu noi!.
În fiecare an, la data de 14 mai este celebrată Ziua Naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri și intelectuali (în jur de 10.000), români care s-au opus regimului comunist. Această zi a fost instituită prin Legea 127 din 2017.
Printre cei care au pătimit în aceste temniţe se numără personalităţi, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, avocatul şi politicianul Aurelian Bentoiu, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, filosoful şi economistul Mircea Vulcănescu, chimistul şi fizicianul George Manu, dar şi mulţi alţi tineri pătimitori în timpul regimului opresiv comunist.
Printre închisorile comuniste în care au fost închişi pentru o perioadă de timp sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără: Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcăreşti. Închisoarea de la Sighet este acum un cunoscut memorial al victimelor comunismului.
Între cei care au pătimit în închisorile comuniste a fost monahul Nicolae Steinhardt (Delarohia), despre care, părintele arhimandrit Serafim Man a spus că „a avut destinul sfinților” și că „abia acum, după moarte s-a descoperit cu adevărat prestigiul lui, cine a fost, ce şi cum a gândit, ce a făcut. Abia acum. Exact ca la sfinţi”.
„Mărturisirea plină de curaj tocmai în aceasta constă, că nu si-a căutat un loc călduț și liniștit, ci s-a întors la Rohia lui, logodnica pe care i-a dăruit-o Hristos și de unde a transmis și arătat mereu mărturisirea lui de credință prin scris și cuvântul rostit de la amvonul mănăstirii, dar mai ales prin rezistența la hărțuiala și umilințele la care a fost supus de slugile securității, care-i controlau corespondența și îi cenzurau articolele și îi ciopârțeau cărțile pe care urma să le editeze. A rezistat la toate cu bărbăție și curaj”, explică Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului.
Situat în județul Maramureș, Memorialul de la Sighetu Marmației are drept scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în special a celui român, „cărora timp de jumătate de secol le-a fost indusă în conştiinţă o istorie falsă’”. Consiliul Europei a declarat, în anul 1998, Memorialul de la Sighet drept unul dintre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului european.
„Văzduhul Țării triste mă sărută
Și mă îmbrățișează ca o mamă,
La sânul ei c-o lacrimă durută,
Pădurea de smarald și de aramă.
Îmi arde gândul ca un curcubeu
Pe frunte sprijinit de bolțile senine.
Mă binecuvântează Dumnezeu
Și sfinții din icoane bizantine.
Cum străjui viitorul și trecutul
Și calc cu pas arhanghelesc prin vreme,
Îmi ard cartușierele ca scutul,
Să sparg în țăndări lanțuri și blesteme”.
– fragment din Poezia „Cântec de cruciat” de Ionel Zeana, este mesajul postat pe pagina Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului.
