Exclusiv DirectMM! Azi sunt 5 ani: Maramureșul a cunoscut ce ar fi forța adevărată a naturii! Minitornada care a fascinat cu vigoarea sa magnifică!

Exclusiv DirectMM! Azi sunt 5 ani: Maramureșul a cunoscut ce ar fi forța adevărată a naturii! Minitornada care a fascinat cu vigoarea sa magnifică!

Schimbările climatice și-au arătat colții în regiunea noastră în ultimii ani. Am avut parte de furtuni violente care au făcut pagube uriașe. Cele mai puternice au fost cele din 17 septembrie 2017 și 28 mai 2019, însă ar putea fi notată aici și 11 februarie 2020, atunci când ”ne-a vizitat” celebra furtună Ciara. Însă, primele două rămân în memoria publică mai degrabă, prima pentru pagubele uriașe în tot județul, iar a doua pentru grindina care a ciuruit mașinile băimărenilor.

Bilanţul

În 17 septembrie 2017, Maramureșul a fost devastat de un fenomen meteorologic nemaiîntâlnit până la acel moment. Cu toate că autoritățile au recunoscut cu jumătate de gură acest lucru, județul nostru a fost lovit de o microtornadă. Cine a procedat greșit, conform legii, voluntar sau involuntar, și oare suntem pregătiți în cazul în care situația s-ar repeta? Iată faptele și ce s-a schimbat de atunci! În jurul după amiezii acelei zile de duminică, cerul s-a făcut negru în Maramureș. Frontul atmosferic a urcat, pe direcția SV-NE, dinspre Banat și Crișana. În țară, au murit opt persoane, iar alte 137 au fost rănite. În total, au fost afectate 212 unități administrativ-teritoriale (UAT) din 15 județe. În Maramureș, au fost afectate 22 de UAT-uri. Pe listă s-au aflat municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației, orașe, respectiv comune. Pagubele au fost depășit 22 de milioane de lei. Au fost afectate sau avariate peste 1.200 de locuințe, peste 300 de anexe gospodărești, 78 de obiective socio-economice. Copacii prăbușiți de rafalele de vânt, dar și elementele de arhitectură antrenate de pe acoperișuri au produs pagube la autoturismele parcate. Totodată, au fost doborâți de vânt opt stâlpi de la rețelele de telefonie și 22 de stâlpi de la rețelele de electricitate. Au fost afectate peste 470 puncte de transformare, peste 25 linii electrice aeriene din rețeaua de alimentare cu energie electrică, respectiv stația de înaltă tensiune din Târgu Lăpuș. Să nu uităm nici că forțele de intervenție au trebuit să salveze 23 de persoane blocate pe instalația de telescaun din stațiunea Șuior, în urma furtunii. Printre ele s-a aflat și un bebeluș în vârstă de trei luni.

Statistica

Trebuie precizat că viteza vântului a depășit 90 kilometri pe oră în Maramureș, mai exact, 94 km/h în Baia Mare, Ocna Șugatag – 86 km/h, Târgu Lăpuș – 83 km/h, Sighetu Marmației – 63 km/h. Vântul a avut aspect de vijelie în localitățile Baia Mare, Târgu Lăpuș, Cavnic, Groșii Țibleșului, Răzoare, Copalnic, Suciu de Jos. Specialiștii au pomenit termenul de mezociclon. Acesta este o structură centrală rotativă, prezentă în mod obligatoriu într-o celulă conectivă foarte dezvoltată, numită furtună supercelulară. S-au format supercelule care au un caracter distructiv, local, și care, la rafală, au determinat doborâturi de aer. Cu alte cuvinte, de la 30 de grade, temperatura aerului a ajuns, în câteva clipe, la 16 grade! Fiind foarte mare, viteza descendentă a aerului nu a avut unde să se disipe. Pentru a face o comparație, un uragan în toată regula aduce vânt de aproximativ 120 km/h, fiind încadrat în gradul 12 pe scala Beaufort. O furtună extrem de puternică, de gradul 9 pe scala Beuafort aduce vânt de aproximativ 75 km/h. Calculele sunt simple și dovedesc că am avut de a face cu o minitornadă. Conform caracteristicilor meteo, a fost depășit pragul maxim de cod portocaliu. Însă, mesajul nu a ajuns la timp la populație. În data de 17 septembrie 2017, au fost emise trei avertizări de tip nowcasting (adică, pentru fenomene meteo imediate periculoase). Prima a fost de cod portocaliu, valabilă în intervalul 17.35 – 18.35 și viza localități din Codru-Chioar. Erau menționate intensificări ale vântului, care vor depăși la rafală 60 km/h, izolat 80 km/h. Aceasta a venit la câteva minute înainte de 17.35. A doua avertizare a fost de cod galben și a vizat Codrul, Chioarul și țara Lăpușului. Se menționau rafale de peste 90 km/h. Avertizarea a venit în jurul orei 17.40. A treia avertizare a fost de cod portocaliu și a venit în jurul orei 17.50. Viza tot arealul alcătuit din Baia Mare și proximitate, respectiv până la Seini, Suciu de Sus, Coroieni, Ardusat, Șișești, Lăpuș și zona montană. Erau anunțate intensificări ale vântului, care vor depăși la rafală 90 km/h. E limpede că s-a intervenit prompt, iar mobilizarea a fost generală. Nu a putut fi fără cusur, în urma unei furtuni ca și cea de atunci. Însă, e ciudat că mesajul de alertă s-a primit în unele situații cu întârziere.

Mărturiile

Alerta de vreme rea a fost emisă cu puțin timp înainte de urgie, au arătat sursele noastre. Mesajul a ajuns la DSU, fapt care a generat o anumită mobilizare. Însă, mesajul dinspre ISU a ajuns cu întârziere. Unii oficiali au primit mesajul la ora 18.11. Chiar și jurnaliștii au fost avertizați la 18.12 și 18.13, după caz. Asta, în condițiile în care frontul atmosferic de vreme rea s-a abătut asupra Maramureșului înainte de ora 17.30. Surse din sistem spun că mesajele ar fi ajuns cu întârziere și pentru că alerta s-ar fi pierdut în celulele de telefonie mobilă. Abia apoi, după acea zi de pomină, a fost lansat în țara noastră celebrul RO-Alert, care este, fără doar și poate, un mare plus. Mărturiile de atunci depășesc orice scenariu de thriller și atestă prezența unor microcelule de aer care s-au răsucit prin Baia Mare. “Priveam speriat pe geam cum șarpantele și țiglele de pe blocuri au fost desprinse ca niște foi de hârtie. La un moment dat, am văzut cum o structură în formă de pâlnie a smuls un acoperiș întreg de pe blocul vecin și l-au adus la vreo 75 metri către blocul nostru, traversând pe diagonală platoul RFN. Am fost sigur că va izbi acoperișul de fațada blocului nostru, caz în care ar fi făcut prăpăd. Geamurile noastre ar fi fost sparte și, cel mai probabil, elemente ar fi pătruns în locuințele noastre. La un moment dat, pâlnia și-a schimbat direcția. Acoperișul s-a rupt în mai multe bucăți. Câteva, mai mici, s-au împrăștiat în toate direcțiile, purtate de vânt. Bucata cea mare s-a spart de acoperișul restaurantului de la parter. Una din ele s-a prăbușit în fața restaurantului, iar alta a rămas pe acoperiș. Elemente mai mici au zburat peste tot pe platou. Pâlnia și-a continuat drumul către Biserica Greco-Catolică, unde efectiv a răsucit un nivel din turnul în care se află clopotul. A fost o imagine care mă va marca toată viața. A fost îngrozitor”, a relatat Ioan.

În 17 septembrie 2017, o mulțime de autoturisme au fost avariate de arborii căzuți. O mulțime de blocuri, biserici (vezi cazul celei din Șieu, unde turla a fost smulsă efectiv de vânt), școli sau instituții precum Bazinul de Înot “Gheorghe Demeca”, au rămas fără acoperiș. Să nu mai vorbim despre doborâturile de pe Gutâi, păduri întregi puse la pământ. Bani au venit din Capitală, în tranșe, dar insuficienți pentru a acoperi pagubele. E greu de contabilizat cât s-a putut reface din ceea ce s-a stricat în numai câteva minute. Cert este că maramureșenii au rămas cu un gust amar cu privire la ceea ce s-a întâmplat, din prisma neputinței generale. Au rămas în urmă imagini înspăimântătoare. În Baia Mare, spre exemplu, pe bulevardul Traian, o bucată de lemn desprinsă de pe un bloc a străpuns parbrizul unui autoturism. În cazul în care șoferul se afla în mașină, ar fi fost ucis pe loc, exact ca în filmele de groază.

Comparația

În data de 28 mai 2019, Maramureșul, și mai cu seamă reședința de județ, municipiul Baia Mare, a fost lovit de o nouă microtornadă. Furtuna s-a deplasat cu putere, exact ca în 17 septembrie 2017, pe direcția SV – NE, adică exact către zona depresionară Baia Mare. De obicei, furtunile vin în Baia Mare ori dinspre vest, adică dinspre arealul Satu Mare – Seini, ori dinspre sud-est, adică dinspre Țara Lăpușului. Singurele excepții pe axa SV – NE au fost cele două superfurtuni, asimilate microtornadelor, din 17 septembrie 2017 și 28 mai 2019. Rafalele de vânt și grindina au generat prăpăd. Însă, cu toate acestea, codul roșu născut din codul portocaliu a ajuns în atenția cetățenilor, prin SMS, abia după circa șapte minute de la finalul furtunii care a izbit Baia Mare. Furtuna a avansat dinspre Sălaj, a lovit Țara Codrului, după care a avansat către Baia Mare, mergând aproape de firul apei râului Săsar. Ferestrele multor maramureșeni s-au făcut țăndări ca urmare a vântului care a atins, la rafale, 104 km/h. Așadar, am fost aproape de un uragan, pe care scara Beaufort (cu 12 trepte) îl confirmă atunci când viteza atinge 119 km/h. Așadar, am avut o a doua microtornadă în mai puțin de doi ani, după cea din 17 septembrie 2017, atunci când vântul a atins numai 94 km/h, însă furtuna a generat mai multe pagube, întrucât s-a manifestat pe arii mai extinse. În plus, vuietul grindinei și a vântului au băgat în sperieți oamenii, care s-au temut de ce este mai rău. Diferența între cele două megafurtuni a fost evoluția lor. În timp ce microtornada din 17 septembrie 2017 s-a manifestat mai degrabă pe orizonatală, cea din 28 mai 2019 s-a manifestat, mai degrabă, ca straight line winds, așadar, o microtornadă pe orizontală. Însă, așa cum am mai spus, pe lista furtunilor care au îngrozit Baia Mare s-ar mai putea adăuga și furtuna de zăpadă – Ciclonul Ciara – din 11 februarie 2020. Desigur, furtuni mai mici, dar totuși puternice, s-au mai înregistrat între timp. Au mai fost situații de acoperișuri luate de vânt și azvârlite ca niște coli de hârtie, însă, parcă, cele două episoade despre care am vorbit mai sus par a fi cele mai violente din ultimii ani, de când schimbările climatice au devenit o realitate dură, oricât ne-am preface că nu este așa! Rămâne doar să sperăm că natura ne va cruța cu toate că eforturile noastre de a o proteja par a fi infime, cu toate că semnalele de alarmă au fost trase de atâta timp!

C.Ț.