Știința Explorări joacă două meciuri în trei zile cu CSM București pe teren propriu - 12 minute în urmă
Peste 50 de clădiri și terenuri degradate din Baia Mare intră pe lista cu impozitare specială - 13 minute în urmă
Noul showroom Toyota Baia Mare și-a deschis porțile - 44 minute în urmă
„Cupa Crăciunului” va aduce magia sărbătorilor pentru șahiștii băimăreni - 2 ore în urmă
Autobuzul lui Moș Crăciun se pregătește să pornească la drum în Baia Mare - 2 ore în urmă
„Feeria de Crăciun: O poveste prin dans și gimnastică ritmică”, la LPS Baia Mare - 2 ore în urmă
Rugăciune și colind la Catedrala „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației - 2 ore în urmă
Trei zile de sărbătoare: Târgul de Crăciun ,,Poveste de iarnă” de la Târgu Lăpuș debutează astăzi - 3 ore în urmă
„Piața muncii 2025. Strategii, tendințe, perspective”: eveniment dedicat studenților la ZborHub Baia Mare - 3 ore în urmă
5 decembrie – Sorin Grindeanu, președintele PSD - 3 ore în urmă
Despre „zgarda scumpă” din corali purtată în zona Maramureșului istoric; Costa cât două-trei perechi de boi
Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației ne prezintă azi „zgarda scumpă” din corali, purtată în zona Maramureșului istoric.
E un simbol fizic care reprezenta sensul, ideile, valorile, ritualurile, dar și diferențele sociale, avea atât un rol estetic deosebit, dar și unul material semnificativ marcând bogăţia şi descendenţa nobilă a purtătoarei.
Purtată de fete, „zgarda scumpă” avea și o funcție simbolico-magică, era un talisman care asigura fetelor noroc, sănătate și belșug. Pe lângă mărgelele din corali, zgarda avea, din loc în loc, înșirați bănuți de argint, mărgele din metal de formă ovală, dar și mărgele de Murano sau mărgele venețiene, frumos pictate și ornamentate, care ofereau o strălucire distinctă.
Zgarda scumpă era transmisă din generație în generație. Când femeia casei murea, zgarda era desfăcută după firele ei și împărțită între fetele acesteia. Fiecare trebuia să-și cumpere mai multe fire ca să adauge la ce avea deja, pentru a avea o zgardă mare. Dacă femeia nu avea fete sau nurori, firele zgărzii erau vândute altor femei sau fete din sat.
Dincolo de legendele și poveștile construite în jurul simbolisticii acestei zgărzi se poate spune cu certitudine că nu oricine își permitea o astfel de podoabă, iar prețul uneia care avea 15-20 de șiruri costa cât două-trei perechi de boi.
Zgarda scumpă, purtată de fete în cadrul evenimentelor importante din viața lor sau din comunitate, făceau ca acestea să fie bine „văzute” în sat, informează cei de la Muzeu.

Zgardă scumpă din corali, sfârșitul sec. al XIX-lea. Colecția de podoabe, Muzeul Maramureșan (Foto Mark Varga)

Tânără din Maramureș, Colecția de clișee foto. Fond: Pipaș Nicolae, Arhiva Muzeului Maramureșan
Citește și
Să (re)descoperim Casa Nagy din cadrul Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației















