Pentru că ne aflăm în Postul Paștelui, vă prezentăm, cu ajutorul reprezentanților Centrului Culturii Tradiționale Maramureș, câteva rețete simple de mâncare, dar gustoase.
Acestea sunt auzite de la găzdoaia Maria Rednic din Oncești.
Tocană cu oloi
Sierbé tocana şi o freca aşă frumos şi înt-o cratiţă frigé un ptic de ceapă şi o puné deoparte. Şi tăt lua cu lingura şi puné într-un blid ori înt-o tigaie bucăţî cum faci găluştele, da mai micuţă. Şi făcé multe să avem tăţi. Şi pa când termina de le pus tăte, turna oloiu cela cu ceapă pă ele. Şi puné un capac pă cratiţă şi o scutura să să amestece tătă pă ié. Şi ne puné în blide, mâncam câte 3 dintr-un blid, cu linguri de lemn.
Pogăci
Făcé tocană de mălai. Şi rămâné tocana. Şi lua aşă câte o bucată şi puné un pticuţ de fărină pă masă şi sucé cu sucitoriu, aşa ca plăcinta rotundă. Şi o puné pă şpori. Şi făcé un pic de mujdei de ai şi le unje. Şi aşă de bune erau.
Ciuline
Îs fructe tăiete, coapte la soare. Prunele le cocea în cuptor. Să împleteu lesă din rătită, aşé cum is coşurile, aşé lungi. Şi făcé foc şi băga coşurile cele. Şi punea mai multe rânduri în cuptiori, pă câte 4, 6 rânduri.
Plăcintă pă pănujă
Să aducé mălaiu cu tăt cu pănujă acasă. Şi puné câte 2-3 cară de mălai în casă. Şi sara zine mai multă lume şi la fete zinéu şi feciorii a desfăca. Şi care era cu rudă mai mare şi cu rudă mai lată, făcé ciumou din té. Ştii cum îi ciumoú? Strângé mai multe de acolo şi le punea de-o latură. Făcé câte 20 – 30 de ciumoauă. Şi le puné sub streaşina căsî, să să usuce. Şi de acolo lua şi ne făcé aşă pupuţi iarna, din fărină de mălai, pă frunză de pănujă. Cum frământa pita de mălai, cu apă şi cu sare, punea aluat, nu să punea drojdie. Avé mama o olică mică de lut. Lua din aluat şi puné în cana ceie să dostească. Şi aceie o lăsa acolo până când făcea iară pită (aceie îi maiaua). Făcea foc bun şi punea pâinea de mălai pă foc. Şi punea mama o frunză de cureti, punea aluat de acela pă frunza ceie, cât un pupuţ de aiesta, cum îi jemle rotund. Şi după ce îi scoté din cuptor, îi ungé cu slănină deasupra, când nu era post. Şi eram mulţi prunci şi mnirosea tare bine până afară. Şi aşé aşteptam tăţi câte un pup de-acela. Şi iarna când nu era cureti, făcéu plăcintele cele pă frunză de pănujă (Corina Isabella Csiszár, din Memoria Ethnologica nr. 54 -55).
Foto: Felician Săteanu
