Tudor Botea, de la CS Minaur – convocare la lotul național - 5 ore în urmă
Compartimentul de Primiri Urgențe al Spitalului de Recuperare Borșa, inclus în sistemul de finanțare directă de la bugetul de stat - 5 ore în urmă
Două eleve ale Colegiului de Arte Baia Mare, Premiul III la Concursul Național de Arte Grafice de la Arad - 5 ore în urmă
Toth Pal Iosif s-a pensionat – mesaj de apreciere din partea colegilor de la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș - 6 ore în urmă
CSM Sighet, în căutarea primei victorii din acest an în campionat - 6 ore în urmă
Elevii de la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Baia Mare, pe primul loc în România la concursul Play for Fun and Health - 6 ore în urmă
La Varșovia, Nicușor Dan a respins elegant propunerea lui Macron privind „umbrela nucleară” - 7 ore în urmă
Întâlnire a Cenaclului „Rivulus Dominarum” sub genericul „Au cuvântul doamnele”, cu triplă lansare de carte - 7 ore în urmă
Proiectul „Educație prin sport” prinde contur la Rona de Jos: primul antrenament de Hand to Hand Fighting a reunit un număr mare de copii - 7 ore în urmă
Intrare gratuită în 8 martie la Planetariu pentru doamne și domnișoare - 8 ore în urmă
Cusutul pe etamină, o îndeletnicire tot mai rar întâlnită
Importanța păstrării valorilor naționale este constituită din nevoia de a ne cunoaște istoria, datinile, folclorul și meșteșugurile pe care le-au păstrat și transmis străbunii noștri. Tradițiile sunt importante pentru a ne reaminti de unde venim, de familie, de emoții transmise din generație în generație. Una dintre ele e arta cusutului. Cu mulți ani în urmă, în satele din Maramureș și din toată țara, femeile și fetele se întâlneau la șezători, unde coseau, tricotau, țeseau sau torceau firul lânii. Astăzi lucrul manual se mai păstrează în mediul rural dar șezătorile sunt tot mai rare.
Cu mulți ani în urmă, în perioada comunistă, fetele învățau să coase în clasele primare, la atelierele fiecărei școli. Odată sau de două ori pe săptămână, disciplina Lucru manual făcea parte din orarul elevilor. La cusut era cel mai des folosită etamina, o țesătură rară, fabricată din materiale de origine naturală. Țesătura din care aceasta este confecțonată poate să difere de la un model la altul, de la bumbac, in, mătase sau chiar lână, până la diverse amestecuri ale acestor materiale. Firul folosit, de regulă, în broderia pe etamină, era cel de tip mouline, fabricat din bumbac și utilizat, îndeosebi, în tehnica goblenului. Elevele coseau mileuri pe care le ofereau cu dragoste mamelor sau bunicilor. Dar etamina putea fi folosită și pentru a crea tablouri impresionante în broderie, cât și pentru a lucra anumite detalii ornamentale, folosite, apoi, pentru decorarea pieselor vestimentare, fie ele populare sau piese moderne, de inspirație tradițională. Inspirația din natură era importantă în toate zonele țării, deoarece permitea cusătoreselor să varieze modelele, prin introducerea de elemente ale plantelor locale.
Cusutul pe etamină le permitea copiilor să-și exploreze creativitatea și imaginația, putând crea modele unice și experimenta culori și texturi diferite. Această activitate îi ajuta să-și dezvolte gândirea creativă și să-și exprime liber ideile și sentimentele. Cusutul necesită răbdare și perseverență. Copiii învățau că pentru a realiza un proiect reușit, trebuie să depună efort și să persevereze. Aceste abilități sunt esențiale în fața provocărilor din viață și pot contribui la dezvoltarea caracterului copilului. Cusutul dezvoltă abilitățile fine ale copiilor, îi învață să fie atenți la detalii și să-și îmbunătățească coordonarea ochi-mână. Astăzi, din păcate, multe tinere nu au mai ținut un ac în mână, fiindu-le străină această îndeletnicire.
Tradițiile nu trebuie
uitate. Legătura cu trecutul nu trebuie să se rupă, deoarece, în caz contrar, trecutul național ar deveni ininteligibil pentru generațiile următoare.
Lăcrimioara ZOTA















