Boboteaza, una dintre cele mai importante sărbători creștine, cunoscută și sub denumirea de „Botezul Domnului, Epifania, Teofania, Iordanul” este sărbătorită în fiecare an în data de 6 ianuarie. Acum se încheie și ciclul sărbătorilor de iarnă dedicate Crăciunului.
În ziua de Bobotează se sfințește Aghiasma Mare. Se merge la biserică, iar apoi credincioșii participă la procesiunea de sfinţire a apelor, care are loc fie în curtea bisericii, fie în apropierea unei fântâni sau a unei ape curgătoare.
În satele maramureșene, Aghiasma Mare era luată de fiecare credincios, în vase de lemn sau sticlă în care se puneau fire de busuioc. La întoarcerea acasă se sfinţea gospodăria, se purifica aerul și animalele prin afumare cu tămâie, iar aghiasma era consumată în zilele de post sau „la nevoi”, cu credinţa că te ferea de boli, era bună de leac și nu se „strica” niciodată.
În casele credincioşilor, Aghiasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, în care se pune de obicei un fir de busuioc.
Credințe și superstiții:
- Să nu te cerţi cu nimeni, să nu împrumuţi nimic de lângă casă, căci vei avea tot anul pagubă.
- Să nu speli rufe pentru că apa este sfinţită.
- La miezul nopții, de Bobotează, animalele vorbesc despre locurile unde sunt ascunse comorile.
- Dacă în această zi vremea a fost rece, după Bobotează, vremea se va înmuia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.
- În această noaptea există credința că se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi va îndeplini o dorință, informează muzeograf Gabriela Filip de la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
Foto – Gabriel Motica
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
