Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Emoțiile nu sunt problema. Interpretarea lor este - 5 ore în urmă
Laguna Albastră de la Poiana Botizii, primul obiectiv amenajat al traseului tematic „101 Minuni de la Capătul Lumii – Băiuț” - 5 ore în urmă
Liber la trafic: Pasajul de la Clubul Văcarilor a fost recepționat oficial - 5 ore în urmă
Apariție editorială: „Episcopia greco-catolică de Gherla (1853-1930). Protopopiatul greco-catolic al Vișeului” – autor Lazăr Năsui - 10 ore în urmă
Ion Șiugariu, omagiat la Casa Memorială din Băița printr-un medalion cultural dedicat operei și memoriei sale - 10 ore în urmă
Maestrul Dumitru Dobrican va primi titlul de Cetățean de Onoare al județului Maramureș - 11 ore în urmă
„Alege viața! Spune NU drogurilor!”: DGASPC Maramureș continuă acțiunile de prevenire a consumului de substanțe interzise - 11 ore în urmă
Tineri români și chinezi, în vizită la Instituția Prefectului- Județul Maramureș - 12 ore în urmă
„Youth at the Top”: Elevii din Vișeu de Sus au explorat ecosistemele din Parcul Natural Munții Maramureșului - 12 ore în urmă
Vizite pastorale în patru parohii din Protopopiatul Ortodox Vișeu - 13 ore în urmă
București, 7 iunie 2025
În cursul zilei de ieri, Bucureștiul a găzduit „Marșul Normalității”, o manifestație care a susținut familia formată dintr-un bărbat și o femeie și a respins parteneriatele și căsătoriile între persoane de același sex. Participanții s-au adunat în Piața Victoriei, purtând steaguri tricolore, icoane și cruci din lemn. Printre ei s-a aflat și Diana Șoșoacă, lidera formațiunii SOS România, care a scandat alături de mulțime lozinci religioase și naționaliste.
Marșul a pornit la prânz și a urmat traseul: Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Piaţa Unirii – Dealul Mitropoliei. De-a lungul drumului, manifestanții au rostit rugăciuni, inclusiv „Tatăl nostru”, și au cântat imnuri bisericești. Pancarte purtate de participanți afișau mesaje precum: „Decență, nu decadență”, „Familia e întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie” sau „România, țară ortodoxă”.

Ajunși pe Dealul Mitropoliei, în jurul orei 14:30, participanții s-au rugat în tăcere. Evenimentul s-a încheiat pașnic, fiind autorizat până la ora 17:00. În paralel, în altă zonă a orașului, se desfășura Marșul Bucharest Pride, ilustrând opoziția profundă dintre două curente sociale și ideologice.
Potrivit organizatorilor de la Asociația ACCEPT, peste 30.000 de persoane au participat la manifestația Bucharest Pride celebrând două decenii de la primul marș al comunității LGBTQ+ din România.

Sub deviza „Douăzeci de ani de curaj”, participanții – activiști, susținători, membri ai comunității LGBTI+, dar și oficiali europeni – au transmis un mesaj de vizibilitate și rezistență în fața urii și intoleranței. Traseul a inclus Calea Victoriei și s-a încheiat în Parcul Izvor, cu un concert și momente artistice, fără incidente majore.
„Marșul s-a desfășurat în siguranță, fără provocări violente, iar prezența jandarmilor a fost una discretă, dar fermă”, au transmis autoritățile.
Contrastul între cele două marșuri – al „normalității” și al „diversității” – a fost evident nu doar în mesaj, ci și în ton, simboluri și tipul de participare. În timp ce unii au invocat „credința, crucea și națiunea”, alții au purtat bannere cu „dragostea nu se votează” sau „existăm, rezistăm, iubim”.
Ambele manifestații au avut un numitor comun: o dorință profundă de a fi văzuți și auziți. Fie că este vorba de reafirmarea valorilor tradiționale sau de revendicarea unor drepturi și libertăți egale, România pare prinsă tot mai mult într-un conflict de viziuni despre ce înseamnă normalitatea în lumea de azi.
Și poate că adevărata miză nu e doar în cine strigă mai tare, ci în cum va arăta țara în care vor crește copiii ambelor tabere.
Vasile Petrovan















