Aducere aminte: Lada de zestre – una dintre cele mai importante piese din gospădăria țărănească

Confecționată din lemn, lada de zestre rămâne una dintre cele mai importante piese din gospădăria țărănească.

Se ținea la capătul laiței și conținea zestrea fetei de măritat sau pe cea a femeii căsătorite. După nuntă, mireasa aducea lada de zestre la casa mirelui, încărcată cu îmbrăcămintea, fățoile, ștergarele, lipideauăle, cergile lucrate manual.

Câmpul ornamental al lăzilor acoperea întreaga suprafață, pe ladă aparând motive străvechi, tradiționale, unele cu rol apotropaic: rozeta solară, roata, crucea. Întâlnim motive pictate, simboluri vegetale: bradul, laleaua, crinul, margareta, garofița, spicul. Alteori, decorul dispus pe suprafață lăzii de zestre cuprinde motive geometrice: cercuri, romburi, zig-zaguri, linii întretăiate, semicercuri, pătrate, x-uri.

„Zestrea o duc la trei, patru zile. Dacă avea mireasa ladă, punea acolo cerge și tot. Dar în prima zi ducea mireasa așternutu, să să culce-n lipideu ei și în perinile ei. Să să drăgostea pă cele noi. La cineva am auzit că n-o avut mireasa atâta zestre și o pus ptietri în ladă. Și s-o dus cu caru după ie și n-o mai putut-o rădica de jos. Pă când o ajuns acasă, o fo bolovani”, se precizează în Memoria Ethnologica, Tradiții din Breb, Colecția Corina Isabella Csiszár, Florin Avram.

„Despre zestre se discuta când mereu părințî, îi dădea un pământ sau ce îi dădea de zestre. Fecioru primea ca zestre car, boi, oi, iar fata primea vaci, oi, care-o stat mai bine îi dădeau și fetei o pereche de junci. Când veneau di pă sate, aduceu zestrea cu caru’ cu boii după nuntă la o săptămână. O fo o nevastă din Breb la noi, apoi o adus zestrea în ladă și o pus lada pă car” – din Memoria Ethnologica, Obiceiuri din Sârbi, Colecția Maria Mirela Poduț, Corina Isabella Csiszár.

Sursa – Cultura Tradiţională Maramureş