În acest sezon, una dintre problemele cu care ne putem confrunta în drumețiile la munte este întâlnirea neașteptată cu viperele. Cunoașterea semnelor, a manifestările și a conduitei terapeutice ne ajută să gestionăm corespunzător cazul unei persoane mușcate de viperă până la intervenția specialiștilor.
Semne
Există câteva semne care ajută la recunoașterea mușcăturii de viperă:
- plaga mușcată cu două puncte situate la 5 – 13 mm una de alta;
- la scurt timp pielea din jur devine violacee, iar uneori pot apărea vezicule.
Manifestări
- clinice: depind de cantitatea de venin injectat, locul mușcăturii, greutatea victimei și antecedentele personale;
- locale: se caracterizează prin durere ascuțită, urmată de furnicături (durerea poate să fie minimă sau chiar să lipsească); edem local care se extinde proximal; flictene hemoragice la nivelul plăgii mușcate; creșterea în dimensiune a ganglionilor limfatici regionali și sensibilitate la palparea lor, la câteva ore de la momentul mușcăturii; limfagită; sindrom de compartiment și necroze la nivelul membrelor.
“Dintre manifestările sistemice, care apar la primele 10-20 de minute de la momentul mușcăturii, amintim: reacție anafilactoidă, în primele minute sau cu o întârziere de câteva ore, șoc, angioedem cu insuficiență respiratorie acută severă obstructivă, edem al feței, limbii, epiglotei, urticarie, bronhospasm, hipotensiune, tahicardie, infarct miocardic acut, grețuri, vărsături, colici abdominale, diaree, incontinență urinară, febră, lipotimie, insuficiență renală acută (în special la copii), edem cerebral, edem pulmonar, stare de comă și convulsii, deces intrauterin la gravidă, oftalmoplegie și slăbiciune musculară generalizată și altele”, explică dr. Dan Roman, medic șef Unitatea de Primire Urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență Dr. Constantin Opriș Baia Mare.
Potrivit specialiștilor, conduita terapeutică la locul accidentului constă în solicitarea ambulanței prin serviciul 112, liniștirea pacientului, întinderea pe spate și sfătuirea acestuia să evite mișcările membrului afectat.
„Deasupra plăgii se aplică un pansament compresiv, cu o fașă elastică, dar nu foarte strâns (se verifică prezența pulsului). Nu se practică incizii și nu se pune gheață. Plaga se spală cu apă oxigenată din abundență și se aplică deasupra un pansament steril. Membrul afectat se imobilizează într-o atelă. Reactiile anafilactice, care apar în primele minute, până la 2 ore, se tratează cu adrenalină 0,3 mg i.m. (sistem de autoinjecție disponibil în farmacii), loratadină 10 mg (claritine). Ambele ar trebui să fie disponibile în trusa de urgență. Administrarea serului antiviperin, care poate produce reacții secundare severe până la șoc anafilactic, nu se recomandă în lipsa personalului medical și a posibilităților de monitorizare si tratament adecvate”, completează dr. Dan Roman.
