Filosof, eseist, istoric literar și profesor universitar, dr. Florian Roatiș aparține acelei categorii de intelectuali pentru care cultura nu înseamnă numai acumularea cunoștințelor, ci și responsabilitatea de a le cerceta, de a le pune la îndoială și de a le transmite mai departe. La 78 de ani, cărturarul maramureșean continuă să reprezinte o prezență importantă în viața culturală românească.
Sunt oameni a căror biografie poate fi cuprinsă între câteva date, instituții și titluri academice, după cum există destine intelectuale în care adevărata poveste se află dincolo de aceste repere, în felul în care un om a înțeles lumea și a încercat, de-a lungul vieții, să-i descifreze sensurile. În cazul dr. Florian Roatiș, născut la 17 noiembrie 1948, în Băsești, Maramureș, o asemenea poveste începe cu mult înaintea primelor studii de filosofie, într-o bibliotecă sătească în care un copil descoperea că realitatea nu se sfârșește la marginile locurilor cunoscute și că, dincolo de existența obișnuită, cărțile deschid un univers în care experiența omenească se poate întinde peste veacuri și civilizații.
În propria autobiografie, publicată într-un caiet aniversar al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, dr. Florian Roatiș își amintește fericirea trăită printre miile de volume ale bibliotecii din Băsești, într-o copilărie marcată și de lipsurile materiale ale vremii. Mărturisirea este cu atât mai semnificativă cu cât provine de la un om care avea să-și petreacă viața cercetând nu numai ceea ce au scris alții, ci și împrejurările istorice și intelectuale în care ideile lor au luat naștere. Biblioteca, întâlnită mai întâi ca refugiu al imaginației, avea să devină, treptat, locul unei discipline interioare, al întrebărilor formulate cu răbdare și al răspunsurilor care trebuie mereu confruntate cu argumentele.
Drumul său către filosofie nu a fost însă lipsit de schimbări neașteptate. După anii petrecuți la Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc și după o scurtă experiență la Școala de Ofițeri din Sibiu, tânărul Florian Roatiș a înțeles că o carieră militară nu i-ar fi adus împlinirea pe care o căuta. A renunțat la acel drum și s-a îndreptat către Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde și-a început formarea academică în 1968. Privită retrospectiv, această alegere capătă semnificația unei întâlniri cu propria vocație, pentru că filosofia avea să rămână, dincolo de profesie, preocuparea esențială a existenței sale intelectuale.
Cercetările sale au urmărit îndeosebi istoria gândirii românești, un teritoriu în care filosofia, literatura și istoria se întâlnesc și se explică reciproc. De la pașoptiști și Dimitrie Cantemir până la Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu și Nicolae Steinhardt, dr. Florian Roatiș a căutat să înțeleagă felul în care ideile se nasc într-o epocă, se confruntă cu mentalitățile acesteia și continuă să producă întrebări mult după dispariția celor care le-au formulat. Volume precum Pașoptismul, o filosofie românească a istoriei, De la Dimitrie Cantemir la N. Steinhardt, Pledoarie pentru filosofia românească sau Confluențe filosofico-literare exprimă interesul său pentru o tradiție intelectuală care merită cercetată cu exigență, fără idealizări și fără simplificările prin care istoria culturii este transformată, prea adesea, într-o succesiune de nume ilustre.
Un loc aparte în această activitate îl ocupă Nicolae Steinhardt, cărturarul a cărui legătură cu Mănăstirea Rohia a devenit una dintre cele mai cunoscute pagini ale istoriei culturale maramureșene. Dr. Florian Roatiș a participat la recuperarea și valorificarea moștenirii sale intelectuale, îngrijind volume de evocări, interviuri, corespondență și scrieri critice, precum și lucrări incluse în seria de autor publicată de Editura Polirom în colaborare cu Mănăstirea Rohia. Importanța acestei contribuții depășește simpla muncă editorială, deoarece restituirea unei opere presupune reconstituirea contextului în care a fost creată, verificarea mărturiilor și respectarea particularităților unei personalități care nu poate fi redusă la o singură dimensiune a existenței sale.
Dar ceea ce individualizează scrisul dr. Florian Roatiș este și disponibilitatea pentru confruntarea intelectuală. În paginile sale, admirația pentru un autor nu exclude examinarea critică a ideilor acestuia, iar respectul pentru o operă nu presupune acceptarea necondiționată a tuturor interpretărilor care i-au fost consacrate. Volumul Odiseea filosofică a conștiinței și alte texte, apărut în 2023, reunește preocupări filosofice, istorico-literare și polemice, readucând în atenție dispute ale gândirii românești, dar și probleme legate de felul în care sunt receptate și evaluate personalitățile culturale. Este o manieră de a înțelege cercetarea în care argumentul trebuie să aibă prioritate asupra prestigiului, iar documentul asupra impresiei.
Această preocupare pentru responsabilitatea gândirii se regăsește și în reflecțiile sale asupra rolului intelectualului în societate. În editorialul Intelectualii și puterea: de la Platon la Heidegger, publicat în revista Bibliotheca Septentrionalis în 2024, dr. Florian Roatiș examinează raporturile dintre cunoaștere, putere și responsabilitate civică, ajungând la o formulare care sintetizează una dintre obligațiile fundamentale ale intelectualului: „a căuta și spune întotdeauna adevărul”. Dincolo de contextul argumentației sale, această idee exprimă o exigență care traversează cultura europeană și care rămâne actuală într-o lume în care informația circulă mai repede decât capacitatea de a o verifica, iar opiniile sunt adesea confundate cu rezultatele cunoașterii.
Timp de mai multe decenii, dr. Florian Roatiș a fost și profesor, mai întâi în învățământul liceal, apoi în cel universitar, unde a predat discipline filosofice și a contribuit la formarea generațiilor de studenți. Activitatea sa didactică se adaugă unei opere publicistice dezvoltate în numeroase reviste culturale din România, precum și muncii desfășurate în cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, unde a activat ca cercetător și redactor-șef al revistei Bibliotheca Septentrionalis. Privite împreună, aceste preocupări alcătuiesc imaginea unui intelectual pentru care cartea nu este numai obiect de studiu, ci și mijloc de comunicare între generații, între memoria culturală și întrebările prezentului.
La 78 de ani, dr. Florian Roatiș oferă un prilej de reflecție asupra unei forme de existență intelectuală a cărei valoare nu se măsoară exclusiv prin numărul volumelor publicate, prin funcțiile deținute sau prin distincțiile primite. Dincolo de toate acestea rămâne continuitatea unei preocupări, fidelitatea față de cercetare și convingerea că ideile trebuie înțelese înainte de a fi judecate, apoi judecate înainte de a fi acceptate. Este și motivul pentru care aniversarea sa merită privită dincolo de convențiile unui calendar cultural, ca o ocazie de a readuce în atenție rolul oamenilor care contribuie la păstrarea, interpretarea și transmiterea patrimoniului intelectual.
Astăzi, când notorietatea ajunge frecvent să fie confundată cu valoarea, iar rapiditatea exprimării cu profunzimea gândirii, parcursul unui cărturar precum dr. Florian Roatiș amintește că adevărata cultură se construiește prin răbdare, lectură, îndoială și discernământ. Cărțile care i-au deschis, în copilărie, lumea dincolo de hotarele Băseștiului au devenit, în cele din urmă, materia unei vieți dedicate cunoașterii și înțelegerii celorlalți, iar această continuitate spune despre destinul său intelectual mai mult decât ar putea spune o enumerare de realizări.
Vasile Petrovan
Citește și:



