3 noiembrie 1921, s-a născut Andrei Ostap, sculptorul care a realizat Monumentul Ostașului Român din Baia Mare

La 3 noiembrie 2026 se împlinesc 105 ani de la nașterea lui Andrei Ostap, sculptor și pictor român de origine poloneză, al cărui nume este legat de unul dintre cele mai cunoscute monumente ale municipiului Baia Mare. Autor al Monumentului Ostașului Român de pe Câmpul Tineretului, artistul a lăsat orașului o lucrare dedicată memoriei celor care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, o creație cu o semnificație aparte dacă avem în vedere că sculptorul însuși a cunoscut experiența frontului, a fost rănit și decorat pentru participarea sa la război.

Andrei Ostap s-a născut la Chișinău, la 3 noiembrie 1921, în familia Mariei și a lui Stanislav Ostap, într-un mediu în care tradițiile românești și poloneze coexistau firesc. În copilărie a urmat, în paralel, școala primară poloneză și cea română, iar împreună cu sora sa, Janina, a participat la activitățile artistice organizate de comunitatea poloneză din Chișinău, manifestând interes pentru teatru, muzică și dans. Între 1934 și 1938 a studiat la Școala de Arte și Meserii, unde a dobândit primele cunoștințe sistematice de desen ornamental și tehnic, pregătire care avea să-i fie folositoare în viitoarea carieră artistică. În 1941 și-a încheiat studiile liceale, obținând diploma de bacalaureat cu rezultate excepționale.

Destinul său a fost însă marcat de izbucnirea războiului. După pregătirea militară urmată la Școala Militară din Râmnicu Vâlcea, la specialitatea geniu, Andrei Ostap a fost repartizat ca sergent genist și a participat la operațiunile armatei române pe frontul de vest, inclusiv la luptele desfășurate pe teritoriul Cehoslovaciei și Austriei. A fost rănit în timpul confruntărilor și decorat, întorcându-se din război cu o experiență care avea să rămână parte a biografiei sale.

Revenit la viața civilă, a decis să-și urmeze vocația artistică la București. A studiat între 1947 și 1950 la Academia de Arte Plastice „Guguianu”, unde i-a avut printre profesori pe pictorul Camil Ressu și pe sculptorul Corneliu Medrea, continuându-și pregătirea la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, pe care l-a absolvit în 1951. În 1953 a obținut bursa „Paciurea”, iar din 1955 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

De-a lungul carierei, Andrei Ostap s-a afirmat prin sculptură monumentală, portretistică, reliefuri și compoziții decorative, realizând lucrări dedicate unor personalități ale culturii și istoriei, între care Frédéric Chopin, Ludwig van Beethoven, George Enescu, Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu și Ion Luca Caragiale. Creațiile sale au ajuns în spații publice și colecții de artă din numeroase orașe, între care București, Galați, Brăila, Târgu Mureș, Pitești și Baia Mare.

Pentru istoria municipiului Baia Mare, contribuția sa cea mai cunoscută rămâne Monumentul Ostașului Român, realizat în colaborare cu arhitectul Anton Dâmboianu. Ansamblul a fost dezvelit în 1959, iar în anul următor a căpătat forma definitivă, data de 23 august 1960 fiind consemnată inclusiv în inscripția monumentului.

Realizată din piatră și ciment, lucrarea se distinge printr-o compoziție amplă, în care sculptura și arhitectura formează un ansamblu unitar. În partea estică se află figura unui soldat surprins în marș, în timp ce partea vestică prezintă imaginea unei mame cu fiul în brațe. Suprafețele monumentului sunt decorate cu scene de luptă și de reconstrucție, executate în tehnica reliefului plat, cunoscută sub denumirea de meplat. Compoziția reunește astfel reprezentarea efortului militar, imaginea celor rămași acasă și evocarea vieții reluate după încheierea războiului.

Dincolo de valoarea artistică și memorială, Monumentul Ostașului Român este legat de una dintre particularitățile biografiei creatorului său. Spre deosebire de artiștii care au cunoscut războiul numai prin intermediul documentelor, mărturiilor sau imaginilor istorice, Andrei Ostap participase efectiv la luptele pe care monumentul avea să le evoce. Această coincidență între experiența personală și tema lucrării conferă creației băimărene o dimensiune biografică demnă de reținut, fără ca semnificațiile ei artistice să poată fi reduse numai la trecutul militar al sculptorului.

Monumentul a devenit, în deceniile care au urmat, unul dintre locurile importante ale memoriei publice din Baia Mare, găzduind ceremonii militare, comemorări și depuneri de coroane dedicate eroilor. El face parte, în același timp, din istoria urbană a orașului, fiind o prezență familiară pentru generațiile care au crescut în apropierea Câmpului Tineretului.

Andrei Ostap a murit în ianuarie 1995, la București, lăsând în urmă o creație diversă, reprezentativă pentru sculptura românească a secolului XX. La 105 ani de la nașterea sa, evocarea artistului oferă și prilejul redescoperirii unei pagini din patrimoniul cultural al Băii Mari, unde opera sa continuă să existe în spațiul public, păstrând deopotrivă memoria celor cărora le-a fost dedicată și amintirea celui care a creat-o.

Vasile Petrovan

Citește și:

Prof. univ. dr. ing. habil Dan-Cristian Vodnar la ceas aniversar