Serialul „Clipa de natură” continuă cu o poveste despre biodiversitatea urbană privită nu doar prin ochii specialiștilor, ci și prin curiozitatea unei tinere generații venite din mai multe țări. Iată, în mai multe episoade, evoluția proiectului Erasmus „City’s unspoken voices for inclusive sustainability”, desfășurat la Baia Mare. Conf. univ. Claudia Marian, coordonatoarea evenimentului, ne conduce prin toate zilele unei săptămâni în care știința, educația și natura s-au întâlnit într-o experiență comună, vie, memorabilă.
Ziua a treia
„Biodiversitatea urbană nu înseamnă doar a inventaria și a proteja necondiționat toate vietățile din oraș. Este mult mai mult din perspectiva unor tineri care își folosesc cunoștințele și sensibilitatea de a integra observațiile asupra viețuitoarelor din oraș cu tot ceea ce înseamnă viața umană: locuire, aspecte cotidiene din oraș, arhitectură și cultură.
Dimineața de miercuri a fost rezervată cutreierării străzilor și surprinderea cât mai multor vietăți. Dacă plantele sunt la îndemâna tuturor, etalându-și podoabele foliare și florale, sunt ușor de surprins și identificat la prima vedere, dar intrând mai mult în subiect aflăm că unele sunt native, iar altele alogene și invazive. În termeni accesibili tuturor, unele specii de plante, cele native, trăiesc în mod natural în Europa și în România, fiind adaptate climei și locului, integrate bine în ecosistemele naturale, parte ale lanțurilor trofice care susțin alte vietăți precum: gândăcei, păsări, mamifere, ca să le numim doar pe cele mai cunoscute.
În schimb, omul, în curiozitatea sa și în dorința de a îmbunătăți și înfrumuseța, a adus voit sau accidental din Asia, din America sau alte continente îndepărtate, multe specii de plante care găsind condiții favorabile și fără dăunători specifici prosperă, iar unele atât de mult încât evadează din grădini și parcuri, în natură și se înmulțesc necontrolat devenind invazive, în detrimentul speciilor europene. Câți dintre noi privim salcâmul ca pe o specie invazivă cu impact negativ asupra ecosistemelor naturale? Nu l-am privit niciodată ca pe nedorita ”iuliska”, dar este exact în aceeași categorie.
În mod similar putem spune despre pawlonia, salcâmul american, vița canadiană și altele. Nu înseamnă că fiecare specie de pe alt continent este și invazivă, dar întotdeauna când decidem să avem în grădină o plantă originară de pe alt continent, trebuie să ne informăm asupra originii și potențialului invaziv. Toate aceste informații, precum și raportul dintre speciile autohtone și alogene din parcuri și grădini, au fost dintre subiectele aprofundate în cursul observațiilor.
Ornitofauna, adică speciile de păsări din oraș este un subiect care oferă mereu satisfacții în inventarierea biodiversității. Deși moleșite de căldură, păsările își fac simțită prezența în ecosisteme, zilnic fiind observate peste 20 de specii.
În după amiaza zilei ne-am refugiat din fața arșiței în Muzeul de Artă al orașului Baia Mare. Natura a fost dintotdeauna o sursă de inspirație pentru artiști. Orașul viu, cu toate elementele naturale, arbori și parcuri, peisaje și vietăți sunt integrate în tablouri, adevărate obiecte de patrimoniu, începând cu picturi aparținând Școlii băimărene de pictură și până în zilele noastre. Biodiversitatea înseamnă nu doar o sumă de vietăți, ci cultură veritabilă, organic integrată în viața orașului, valoare perenă peste timp.
Nutriți cu biodiversitate și artă, completăm mozaicul interior al sufletului, înțelegând mai multe despre valoarea integrată a viului în cultura universală. Ne-am încheiat ziua de proiect cu sentimentul profund că a fost bine….”
Conf. univ. Claudia Marian
În episoadele următoare ale serialului „Clipa de natură” vom continua, alături de conf. univ. Claudia Marian, povestea acestei săptămâni dedicate vocilor nerostite ale orașului. Vom descoperi, pas cu pas, cum biodiversitatea poate deveni experiență, cunoaștere și responsabilitate pentru tinerii chemați să modeleze orașele și comunitățile noastre de mâine.
Vasile Petrovan
Citește și:
Clipa de natură
