Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș aduce în atenția publicului o piesă valoroasă din colecția sa de carte veche românească. Este vorba de un Ceaslov tipărit la Târgoviște în anul 1715, în perioada în care Antim Ivireanul era mitropolit al Țării Românești. Volumul, păstrat în condiții bune, în pofida unor lipsuri, reprezintă o mărturie importantă despre răspândirea limbii române în cult, educație și cultura scrisă.
Cartea a fost imprimată în tipografia Mitropoliei din Târgoviște de Gheorghe Radovici, unul dintre tipografii formați în apropierea marelui cărturar Antim Ivireanul. Ediția este înregistrată și în „Bibliografia românească veche” a Academiei Române drept un „Ciaslov” tipărit în limba română, la Târgoviște, în 1715.
Importanța volumului este legată, înainte de toate, de limba în care a fost publicat. Chiar foaia de titlu prezintă lucrarea drept un Ceasoslov „acum întâi tâlmăcit în limba rumânească”. Traducerea îi este atribuită mitropolitului Antim Ivireanul, personalitate care a avut un rol esențial în introducerea și consolidarea limbii române în cărțile de cult.
Ceaslovul a fost dedicat domnitorului Ștefan Cantacuzino, în timpul căruia a fost tipărit și care a susținut financiar apariția sa. Pe verso-ul foii de titlu se afla stema domnitorului, însoțită de inițialele care desemnau numele și titulatura acestuia. Predoslovia îi adresa voievodului cuvinte de recunoștință pentru sprijinul acordat tipăririi cărții.
Din punct de vedere grafic, volumul ilustrează nivelul ridicat atins de tiparul românesc la începutul secolului al XVIII-lea. Textul a fost imprimat cu cerneală neagră și roșie, câte 26 de rânduri pe pagină, iar foaia de titlu era încadrată de un chenar simplu, decorat în partea superioară cu motive florale. Descrierea bibliografică veche menționează și prezența stemei lui Ștefan Cantacuzino, precum și a unor ornamente specifice tipăriturilor epocii.
Ceaslovul este o carte bisericească în care sunt reunite rugăciuni, cântări și rânduieli pentru diferitele momente ale zilei și ale nopții. Dincolo de întrebuințarea liturgică, asemenea volume au avut și o funcție educativă. În primele forme ale învățământului confesional românesc, ele puteau fi folosite pentru deprinderea cititului, contribuind astfel la răspândirea limbii române scrise.
Potrivit informațiilor prezentate de muzeu, exemplarul păstrat la Baia Mare conține trei file nenumerotate și 506 pagini numerotate. Cartea se află într-o stare generală bună de conservare, deși prima copertă este desprinsă de corpul volumului, iar partea finală a lucrării nu s-a păstrat.
Volumul este cu atât mai important pentru patrimoniul local cu cât exemplarele acestei ediții ajunse în Maramureș au fost puține. Muzeul amintește că, potrivit cercetărilor istoricului Aurel Socolan, în anul 1984 erau cunoscute în județ șase exemplare ale Ceaslovului ivirean tipărit la Târgoviște.
Prin prezentarea acestei cărți vechi, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș readuce în atenția publicului nu doar un obiect rar, ci și o etapă importantă din istoria limbii, tiparului și educației românești.
Sursa informații: muzeograf dr. Marius Câmpeanu
FOTO: conservator Zamfir Șomcutean
Vasile Petrovan
