În ultimele zile a circulat intens o știre care, citită în grabă, ar putea da impresia că scriitorii din România au început să câștige averi din cărți. ANAF a anunțat că verifică persoanele care au obținut venituri din drepturi de autor și au depășit plafonul de 395.000 de lei pe an, fără să se înregistreze în scopuri de TVA. Din punct de vedere fiscal, este o procedură normală. Legea trebuie respectată de toată lumea. Numai că, atunci când citești această știre din postura unui scriitor, primul impuls nu este panica. Este zâmbetul.
Recunosc că, pentru câteva clipe, m-am întrebat dacă nu cumva am ratat ceva. Poate că în timp ce eu scriam cărți, acestea se vindeau singure în milioane de exemplare, iar editura uitase să mă anunțe. Am verificat apoi realitatea. Era aceeași pe care o cunosc de ani de zile.
Ca scriitor, înveți repede că o carte nu se măsoară în câștiguri, ci în timpul investit. O pagină înseamnă documentare, o idee poate cere luni de căutări, iar un capitol se scrie uneori mai greu decât se ridică o casă. La final, recompensa cea mai mare este că cineva îți citește cartea până la ultima pagină.
Eu am publicat cărți și știu foarte bine cum arată piața de carte din România. Știu ce înseamnă un tiraj, cât de greu ajunge o carte la cititori și cât de rar un autor poate spune că trăiește exclusiv din drepturile sale de autor. Adevărul este că majoritatea scriitorilor scriu pentru că iubesc scrisul, nu pentru că au descoperit o rețetă sigură de îmbogățire.
Ca să ajungi la venituri de aproape 400.000 de lei numai din drepturi de autor, ar trebui să vinzi un număr impresionant de exemplare. Milioane de exemplare. În România, unde un tiraj de câteva mii de cărți este deja considerat un succes pentru mulți autori, o asemenea performanță este mai degrabă excepția decât regula. Nu spun că astfel de cazuri nu pot exista. Dacă cineva reușește, îl felicit sincer. Înseamnă că a scris o carte care a ajuns la foarte mulți oameni. Dar imaginea scriitorului român care înoată în bani din drepturi de autor este mai apropiată de ficțiune decât de realitate.
Poate că adevărata veste nu este că ANAF verifică autorii cu venituri foarte mari. Adevărata veste ar fi ziua în care scriitorii români vor ajunge, în număr mare, să câștige atât de bine din cărțile lor încât asemenea controale să devină o obișnuință. Atunci, cred că nimeni nu s-ar mai supăra dacă ar primi o notificare de la ANAF. Dimpotrivă, probabil ar înrăma-o și ar pune-o lângă fotografia de la prima lansare de carte. Eu sigur așa aș proceda.
Sursa FOTO: Zile și Nopți
Vasile Petrovan
Citește și:
Eveniment cultural la Someș Uileac. Revedere, lansări de carte și program artistic
