Pentru fotbalul românesc, 29 iulie va rămâne legată pentru totdeauna de numele lui Mircea Lucescu, unul dintre cei mai mari antrenori pe care i-a dat România. Născut la București, la 29 iulie 1945, ar fi împlinit astăzi 81 de ani. Este prima sa aniversare după dispariția din 7 aprilie 2026, la vârsta de 80 de ani.
A avut o viață imposibil de separat de fotbal. Jucător, căpitan al echipei naționale, selecționer și apoi antrenor pe marile scene ale Europei, Mircea Lucescu a traversat mai multe epoci ale acestui sport și a rămas relevant în fiecare dintre ele. Ca fotbalist, numele său este legat în primul rând de Dinamo București, dar și de Corvinul Hunedoara. A purtat tricoul României timp de mulți ani și a fost căpitanul naționalei la Campionatul Mondial din Mexic, în 1970, turneul la care tricolorii au întâlnit inclusiv Brazilia lui Pelé. FRF amintește că ultimul său meci pentru România ca jucător a venit în aprilie 1979, împotriva Spaniei.
Poate că adevărata dimensiune a lui Mircea Lucescu s-a văzut însă după ce a început să privească jocul de lângă teren. La Corvinul Hunedoara a făcut tranziția de la jucător la antrenor, iar în 1981, la numai 36 de ani, a ajuns pe banca echipei naționale. Cu Lucescu selecționer, România s-a calificat la EURO 1984, după o campanie în care tricolorii au câștigat o grupă extrem de dificilă, din care făceau parte Italia, campioana mondială de atunci, Cehoslovacia, Suedia și Cipru.
Au urmat decenii în care numele său a călătorit odată cu fotbalul european: Dinamo și Rapid în România, Pisa, Brescia, Reggiana și Inter în Italia, Galatasaray și Beşiktaş în Turcia, Șahtior Donețk în Ucraina, Zenit în Rusia, dar și alte experiențe la nivel internațional. UEFA consemnează o carieră de antrenor întinsă pe 47 de ani și 35 de trofee.
Una dintre cele mai importante perioade ale carierei sale a fost cea petrecută la Șahtior Donețk. A transformat clubul ucrainean într-o forță capabilă să se impună constant pe plan intern și să conteze în Europa. Punctul culminant a venit în 2009, când Șahtior a câștigat Cupa UEFA. Succesul european nu era însă o premieră pentru el. Cu Galatasaray câștigase Supercupa Europei în 2000, iar în România, Turcia și Ucraina a adunat titluri, cupe și supercupe, construind unul dintre cele mai bogate palmaresuri ale unui tehnician român.
Dincolo de trofee a rămas cunoscut pentru felul în care descoperea și forma fotbaliști, pentru atenția acordată jucătorilor tineri și pentru capacitatea de a construi echipe pe termen lung. A fost un antrenor care a studiat permanent jocul și care a continuat să se adapteze într-un fotbal schimbat radical față de cel în care debutase.
După aproape patru decenii s-a întors pe banca naționalei României. A fost ultimul capitol al unei cariere extraordinare. În primăvara lui 2026, după eliminarea României din barajul pentru Cupa Mondială și în contextul problemelor de sănătate, și-a încheiat mandatul de selecționer. Câteva zile mai târziu, pe 7 aprilie 2026, fotbalul românesc a primit vestea dispariției sale.
Astăzi, când Mircea Lucescu ar fi împlinit 81 de ani, rămân cifrele unei cariere uriașe, trofeele și meciurile, dar mai ales urmele lăsate în echipe, jucători și generații de suporteri.
Pentru un om care și-a petrecut întreaga viață în fotbal, moștenirea nu încape într-un palmares. De la căpitanul României la Mondialul din 1970 până la antrenorul respectat pe stadioanele Europei, Mircea Lucescu a transformat o carieră într-o epocă a fotbalului românesc. De aceea, la 29 iulie, ziua în care ar fi împlinit 81 de ani, fotbalul își va aminti mereu de „Il Luce”.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Sursa FOTO: iamsport.ro
Vasile Petrovan
Citește și:
Zece ani fără Octavian Butuza
