Camera Deputaților a adoptat tacit o propunere legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, inițiată de grupul parlamentar S.O.S. România, după ce termenul regulamentar de dezbatere și vot final a fost depășit. Informația a fost consemnată în ședința de plen de către președintele de ședință, Natalia Intotero, și confirmată ulterior de surse parlamentare, potrivit Agerpres.
Actul normativ figurează sub numărul Pl-x 305/2026 și a intrat în procedura parlamentară în luna aprilie, fiind înregistrat la Camera Deputaților pe 14 aprilie. Întrucât nu a fost dezbătut și supus votului în termenul prevăzut de regulament, proiectul a fost considerat adoptat tacit și va fi transmis Senatului, care este for decizional.
Potrivit textului proiectului, inițiatorii invocă principiile dreptului internațional și prevederi ale Actului final al Conferinței de la Helsinki, susținând ideea că modificarea frontierelor poate avea loc pe căi pașnice și diplomatice. În acest context, documentul afirmă explicit intenția politică a „unirii României cu Republica Moldova”. De asemenea, proiectul prevede că Parlamentul ar urma să împuternicească Guvernul României să deschidă negocieri oficiale cu autoritățile de la Chișinău, în vederea realizării unui proces de unificare.
Un alt articol al propunerii stabilește că, după adoptarea legii și publicarea acesteia în Monitorul Oficial, autoritățile internaționale relevante ar urma să fie informate, inclusiv Guvernul Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii, NATO, Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Europeană.
În expunerea de motive, inițiatorii afirmă că proiectul ar reprezenta o continuare istorică a unor procese precum Unirea Principatelor Române din 1859 și Marea Unire din 1918. Aceștia susțin că România ar trebui să își asume un rol activ în eventuale negocieri geopolitice și că o astfel de inițiativă ar putea fi susținută în context internațional.
Documentul face referire și la rezoluții și poziții politice externe, precum o rezoluție a Senatului SUA din 1991, invocată în sprijinul ideii de unitate dintre cele două state, precum și la presupuse tendințe politice favorabile unirii în anumite cercuri politice din România și Republica Moldova.
Deși a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, propunerea nu reprezintă o lege intrată în vigoare. În sistemul legislativ românesc, adoptarea tacită apare atunci când o cameră a Parlamentului nu se pronunță în termenul prevăzut, însă inițiativa trebuie în continuare dezbătută și votată de cealaltă cameră, în acest caz Senatul. Astfel, proiectul își continuă parcursul legislativ, urmând să fie analizat, modificat sau respins în cadrul Senatului, care are rol decizional.
Inițiativele privind relația dintre România și Republica Moldova au apărut periodic în dezbaterea publică și parlamentară, însă acestea nu au produs până în prezent modificări constituționale sau tratate bilaterale de unificare. În plan juridic, orice modificare de acest tip ar implica atât proceduri parlamentare interne complexe, cât și negocieri internaționale și eventuale consultări directe cu populația din ambele state, conform normelor dreptului internațional și constituțional.
Vasile Petrovan
