Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Mastercard au lansat campania „Uniți împotriva escrocheriilor”, dedicată siguranței online. Inițiativa își propune să expună scenariile folosite de infractori, astfel încât tentativele de fraudă să poată fi prevenite mai ușor, în special în cazul persoanelor vârstnice. Campania îi ajută pe oameni să recunoască rapid și să evite capcanele tot mai frecvente din mediul digital.
„Campania creează un ecosistem sigur și colaborativ, în care autoritățile publice, instituțiile financiare și consumatorii împărtășesc informații despre tiparele de înșelătorii, pentru a le preveni mai eficient. Toate aceste resurse sunt disponibile pe sigurantaonline.ro”, transmite Poliția Română.
Inițiativa vine într-un context în care tot mai mulți români sunt expuși la mesaje suspecte, promisiuni de câștiguri rapide sau apeluri alarmante din partea unor presupuse rude aflate în dificultate ori a unor pretinși reprezentanți ai autorităților. Potrivit DNSC, în 2025, numărul fraudelor aproape s-a dublat față de anul anterior, iar phishingul rămâne cea mai utilizată metodă, în creștere cu peste 70% față de 2024.
Tehnologia are astăzi un rol dublu: contribuie la prevenirea și combaterea înșelătoriilor, dar este folosită tot mai des și de infractori, care pot imita voci sau chipuri familiare cu ajutorul inteligenței artificiale. În acest context, campania pune accent pe educație și pe mecanisme simple care îi ajută pe oameni să identifice din timp potențialele fraude. Totodată, reunește într-un singur loc tipare, tactici și exemple concrete, pentru a facilita recunoașterea și evitarea înșelătoriilor, subliniază sursa citată.
Cele mai frecvente tipuri de fraudă
- Metoda „Telefonul stricat” (WhatsApp). Presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către o persoană care pretinde că este un membru al familiei și că și-a pierdut accesul la telefon. Victimei i se cere să salveze noul număr și, sub pretextul unei urgențe, să trimită bani într-un cont indicat. Comunicarea are loc exclusiv prin mesaje scrise, pentru a evita recunoașterea vocii.
- Metoda Vishing – investiții false Hidroelectrica. De regulă începe după completarea unui formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, victima este contactată de falși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții inexistente.
- Metoda „BNR” (spoofing). Victima este apelată de pe un număr care pare a aparține băncii și este informată despre un credit fraudulos. Este apoi redirecționată către falși reprezentanți ai băncii, poliției și BNR. Sub presiune, i se cere să își transfere economiile într-un cont „sigur”, controlat de atacatori.
- Metoda „Creditul” – schemă complexă cu autorități. O variantă extinsă a spoofingului, în care escrocii folosesc identități false și documente aparent oficiale. Victima este convinsă să contracteze un credit și să depună banii la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de atacatori.
- Metoda „Accidentul” – voce clonată cu AI. Escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unei persoane apropiate, susținând că aceasta este implicată într-un accident sau într-o situație gravă.
- Metoda „Nepotul la ananghie” – voce clonată cu AI. Similară metodei „Accidentul”, dar vizează în special persoanele vârstnice, exploatând relația emoțională cu nepoții.
„Exemplele evidențiază cât de ușor pot fi activate frica sau încrederea și subliniază necesitatea unei soluții simple și clare pentru a opri frauda la timp. Campania promovează conceptul de parole de familie – nu parole formate din cifre, ci parole construite din amintiri și detalii cunoscute doar de cei apropiați. Aceste parole pot face diferența între o voce autentică și un apel fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale”, mai arată reprezentanții Poliției Române.
De asemenea, campania va include materiale și clipuri realizate împreună cu creatori de conținut, pentru ca mesajele de prevenire să ajungă la public într-un limbaj accesibil.
Sursa foto: DNSC
