Teatrul de Păpuși „Spiriduș” din Satu Mare a ajuns și la preșcolarii din comuna Fărcașa - 2 minute în urmă
Reconfirmare la nivel național: Antrenorul băimărean Dan Goron, reales Secretar General al Federației Române de Taekwon-Do ITF - 13 minute în urmă
Echipa EXOROS a Colegiului Tehnic „George Barițiu” Baia Mare a obținut locul II la competiția Meet the Techs 2026 - 26 minute în urmă
Opt ATV-uri noi pentru supravegherea frontierei montane au ajuns la ITPF Sighetu Marmației - 29 minute în urmă
Cum a reușit Guvernul să piardă peste 140 de milioane de euro dintr-o taxă de 25 de lei - 45 minute în urmă
Peste 650 de sancțiuni, într-o săptămână, pentru șoferii care au depășit viteza legală - 1 oră în urmă
Victorie la scor de set de tenis pentru CS Minaur în al doilea amical al anului - 2 ore în urmă
Vișeu de Sus, repere istorice și atestări documentare - 3 ore în urmă
Știința Explorări, la al 12-lea eșec din campionat - 4 ore în urmă
Spaimă și multe întrebări pe Aeroportul Internațional Maramureș - 5 ore în urmă
Vișeu de Sus, repere istorice și atestări documentare
Istoria localităților din Valea Vișeului este strâns legată de evoluția Maramureșului medieval, o regiune cu organizare voievodală timpurie, atestată documentar încă din secolele XIII–XIV. În acest context trebuie înțeleasă și prima mențiune documentară din 2 februarie 1365, adesea invocată în legătură cu Vișeu de Sus.
Documentul din 1365 menționează o așezare numită Vișeu de Sus, însă aceasta nu corespunde localității Vișeu de Sus de astăzi, ci actualului Vișeu de Mijloc. În Evul Mediu, denumirile „de Sus” și „de Jos” erau folosite relativ, în raport cu cursul râurilor sau cu alte așezări, iar în timp ele s-au modificat, fapt frecvent întâlnit în toată Transilvania și Maramureșul istoric.
Din această așezare medievală, Vișeu de Sus (azi Vișeu de Mijloc), s-a desprins ulterior un cătun, situat mai sus pe valea râului Vișeu. Acest cătun a evoluat treptat într-o comunitate distinctă, care va purta, la rândul ei, numele de Vișeu de Sus.
Prima atestare documentară clară a actualului Vișeu de Sus apare în anul 1547, acesta fiind momentul recunoscut de istoriografie pentru existența localității ca entitate separată. În această perioadă, zona cunoaște o dezvoltare economică lentă, bazată pe exploatarea pădurilor, păstorit, plutărit și activități meșteșugărești, specifice Maramureșului montan.
De-a lungul secolelor, Vișeu de Sus și Vișeu de Mijloc au evoluat ca localități apropiate, cu legături economice, sociale și familiale puternice, dar distincte administrativ.
În anul 1950, în urma reorganizării administrativ-teritoriale din perioada postbelică, cele două localități au fost unificate într-o singură unitate administrativă.
În 1956, localitatea rezultată în urma unificării a primit statutul de oraș, sub denumirea de Vișeu de Sus, nume păstrat până în prezent.
Astfel, atunci când se vorbește despre 661 de ani de atestare documentară (1365–2026), este corect să se înțeleagă că nu este vorba de atestarea strictă a orașului Vișeu de Sus în forma actuală, ci de atestarea celei mai vechi vetre de locuire documentate din zona Vișeului, care stă la baza dezvoltării întregii comunități.
Această continuitate istorică justifică pe deplin celebrarea unei istorii comune a vișeuanilor, veche de peste șase secole, indiferent de evoluțiile administrative și de schimbările de denumire survenite de-a lungul timpului.
Vasile Petrovan















