Echipele românești și-au aflat adversarele din cupele europene. Cum mai stăm cu coeficientul UEFA - 5 ore în urmă
O jucătoare de la Fabrica de Campioni, la acțiunea de selecție pentru echipa națională U11 - 7 ore în urmă
Experiență internațională la Colonia Pictorilor din Baia Mare: studenți din Varșovia, inițiați în conducerea instituțiilor culturale - 9 ore în urmă
Grupa mijlocie a Ansamblului „Cercănelul” din Borșa, premiată la primul concurs - 9 ore în urmă
S-au tras la sorți grupele din faza regională a Cupei României - 9 ore în urmă
„Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș” a reunit elevi, profesori și voluntari în cadrul unei noi lecții de geologie pe Valea Bulzului și Cheile Dănești - 9 ore în urmă
75 de ani de la Rusaliile care au schimbat destinele a zeci de mii de români - 10 ore în urmă
Literomania omagiază memoria lui Marian Ilea: număr special dedicat operei și moștenirii sale literare - 10 ore în urmă
Campanie: „Cea mai mare notă pentru copilul tău este să fii alături de el!” - 11 ore în urmă
ACS Academia de Judo Baia Mare a adus acasă opt medalii obținute de sportivi la „Cupa Țara Oașului” - 11 ore în urmă
Vișeu de Sus, repere istorice și atestări documentare
Istoria localităților din Valea Vișeului este strâns legată de evoluția Maramureșului medieval, o regiune cu organizare voievodală timpurie, atestată documentar încă din secolele XIII–XIV. În acest context trebuie înțeleasă și prima mențiune documentară din 2 februarie 1365, adesea invocată în legătură cu Vișeu de Sus.
Documentul din 1365 menționează o așezare numită Vișeu de Sus, însă aceasta nu corespunde localității Vișeu de Sus de astăzi, ci actualului Vișeu de Mijloc. În Evul Mediu, denumirile „de Sus” și „de Jos” erau folosite relativ, în raport cu cursul râurilor sau cu alte așezări, iar în timp ele s-au modificat, fapt frecvent întâlnit în toată Transilvania și Maramureșul istoric.
Din această așezare medievală, Vișeu de Sus (azi Vișeu de Mijloc), s-a desprins ulterior un cătun, situat mai sus pe valea râului Vișeu. Acest cătun a evoluat treptat într-o comunitate distinctă, care va purta, la rândul ei, numele de Vișeu de Sus.
Prima atestare documentară clară a actualului Vișeu de Sus apare în anul 1547, acesta fiind momentul recunoscut de istoriografie pentru existența localității ca entitate separată. În această perioadă, zona cunoaște o dezvoltare economică lentă, bazată pe exploatarea pădurilor, păstorit, plutărit și activități meșteșugărești, specifice Maramureșului montan.
De-a lungul secolelor, Vișeu de Sus și Vișeu de Mijloc au evoluat ca localități apropiate, cu legături economice, sociale și familiale puternice, dar distincte administrativ.
În anul 1950, în urma reorganizării administrativ-teritoriale din perioada postbelică, cele două localități au fost unificate într-o singură unitate administrativă.
În 1956, localitatea rezultată în urma unificării a primit statutul de oraș, sub denumirea de Vișeu de Sus, nume păstrat până în prezent.
Astfel, atunci când se vorbește despre 661 de ani de atestare documentară (1365–2026), este corect să se înțeleagă că nu este vorba de atestarea strictă a orașului Vișeu de Sus în forma actuală, ci de atestarea celei mai vechi vetre de locuire documentate din zona Vișeului, care stă la baza dezvoltării întregii comunități.
Această continuitate istorică justifică pe deplin celebrarea unei istorii comune a vișeuanilor, veche de peste șase secole, indiferent de evoluțiile administrative și de schimbările de denumire survenite de-a lungul timpului.
Vasile Petrovan















