Astăzi, în dimineața de 26 ianuarie 2026, aurul a atins un nivel record pe piețele internaționale, pentru prima dată în istorie depășind pragul de 5.000 dolari pentru o uncie (aproximativ 31,1 grame), o mișcare care reflectă neliniștea piețelor financiare și teama investitorilor de incertitudinile globale.
Pentru români, aurul de 24K (puritate maximă) se ridică la aproximativ 706 lei pe gram pe piața locală, iar aurul cu purități mai obișnuite în bijuterii, de exemplu 21K sau 18K, valorează în jur de 617 lei, respectiv 529 lei pe gram. Argintul, de asemenea, este mai scump, situându‑se la aproximativ 14–15 lei pe gram.
Motivul este că în perioadele în care lumea se confruntă cu incertitudini, fie economice, fie politice sau financiare, oamenii și investitorii caută siguranță. Iar de zeci de ani, aurul și argintul au fost considerate refugii sigure, fiind considerate metale care își păstrează valoarea chiar și când piețele băncile sau monedele se clatină. De aceea, cererea mare pentru aceste metale în perioade de neliniște face ca prețurile să urce și mai mult.
Un alt factor este că prețul metalelor prețioase este strâns legat de cursul dolarului american și de percepția investitorilor asupra viitorului economiei. Când dolarul se mișcă, iar temerile legate de inflație sau crize financiare cresc, aurul este cel mai adesea primul activ către care se îndreaptă banii, ceea ce împinge prețul în sus.
Dacă cineva deține aur sau argint și intenționa să îl vândă, valoarea pe care o poate obține acum este mai mare decât în urmă cu câteva luni. În schimb, pentru cei care vor să cumpere acum, fie pentru bijuterii, fie ca investiție, prețul ridicat înseamnă că trebuie să plătească mai mult.
Creșterea prețului aurului și argintului este o imagine clară a modului în care situația economică se reflectă în lucrurile care ne afectează pe toți, fie că vorbim de economii personale, investiții sau de simpla dorință de siguranță financiară în vremuri instabile.
Vasile Petrovan
