Astăzi, 27 decembrie, Biserica Ortodoxă îl celebrează pe Sfântul Ştefan, considerat primul care a vestit și mărturisit credința în Iisus Hristos, fiind ucis cu pietre pentru devotamentul său. Sărbătoarea cade în a treia zi după Crăciun, iar aproximativ 515.000 de români își sărbătoresc onomastica.
Sfântul Ştefan, de origine iudaică, a fost unul dintre cei șapte diaconi aleși de Apostoli pentru a împărți zilnic hrana și bunurile comunității din Ierusalim. Datorită virtuților și înțelepciunii sale, a fost socotit arhidiacon. Numele său provine din greacă și înseamnă „coroană“. Cunoscut pentru cunoștințele sale temeinice ale Vechiului Testament și ale învățăturilor lui Hristos, Sfântul Ştefan a fost judecat de Sinedriu pentru presupusă blasfemie, fiind condamnat la moarte prin lapidare.
Tradiția spune că, în timp ce era ucis, Ștefan s-a rugat pentru cei care îl omorau, cerând iertare pentru păcatele lor: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta.“ Sacrificiul său a avut un impact imediat asupra celor din jur: Saul, tânărul care păzea hainele celor care aruncau cu pietre, a fost profund impresionat și, mai târziu, a devenit Apostolul Pavel. Trupul Sfântului Ştefan a fost îngropat într-o peșteră aparținând lui Gamaliel.
În tradiția populară, ziua Sfântului Ștefan este asociată cu aducerea unei icoane în casă pentru sănătate, împăcare și protecție, iar sărbătoritul este respectat ca patron spiritual. Deși nu există obiceiuri speciale larg răspândite, sărbătoarea onomastică se păstrează în comunități, iar persoanele care poartă numele Sfântului Ștefan sau derivatele acestuia îl celebrează cu respect.
Conform Direcției pentru Evidența Persoanelor, peste 515.000 de români își serbează astăzi onomastica: 362.037 bărbați și 152.558 femei. Printre prenumele masculine cele mai întâlnite se numără Ștefan (309.900), Istvan (32.234) și Fănel/Fanel (8.083), iar la femei, Ștefania (124.996) este cel mai frecvent.
Vasile Petrovan
