Carta Geoparcurilor Internaționale UNESCO din România a fost semnată astăzi, în cadrul unui eveniment găzduit de Comisia Națională a României pentru UNESCO, marcând un moment esențial în consolidarea Rețelei Naționale a Geoparcurilor și alinierea acesteia la standardele Rețelei Internaționale a Geoparcurilor.
Documentul definește rolurile, responsabilitățile și etapele de dezvoltare ale unui geoparc, de la inițiativă locală până la statutul de geoparc internațional UNESCO.
România are două teritorii cu statut de geoparc internațional UNESCO, Țara Hațegului și Ținutul Buzăului, și alte patru teritorii în diferite stadii de obținere a acestui statut internațional – Gutâi-Maramureș, Oltenia de sub Munte, Carpaterra și Dobrogea Chimerică.
„Geoparcurile Internaționale UNESCO sunt teritorii cu un patrimoniu geologic, natural și cultural de valoare excepțională, gestionate printr-o abordare integrată care îmbină conservarea, educația și dezvoltarea durabilă. Proiectul Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș, demarat oficial în octombrie 2024, cu o lansare publică în iunie 2025, se derulează în cadrul Acordului de Cooperare dintre Consiliul Județean Maramureș, Universitatea din București, Muzeul Județean de Mineralogie Baia Mare și Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș. Obiectivul final al proiectului este înființarea, până în anul 2027, a unui Geoparc Internațional UNESCO în zona munților vulcanici Gutâi, o zonă cu un patrimoniu geologic valoros, un îndelungat și fascinant trecut minier, biodiversitate impresionantă și o moștenire culturală bogată”, se arată într-un comunicat al echipei de proiect a Geoparcului UNESCO Gutâi-Maramureș.
Sursa foto: Geoparcul UNESCO Gutâi-Maramureș
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
