14 iulie 1947, înscenarea de la Tămădău - 10 ore în urmă
Anunț pentru aparținătorii pacienților decedați de la Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare - 13 ore în urmă
Atelierele de vacanță continuă la Muzeul Satului Baia Mare: Copiii au învățat să croșeteze, să cioplească și să creeze din fibre naturale - 14 ore în urmă
Biblioteca Orășenească Vișeu de Sus a dat startul programului „Biblioteca, prietena ta de vară” - 15 ore în urmă
„Magia cristalelor” – expoziție aniversară cu flori de mină din Maramureș, vernisată la Tulcea - 15 ore în urmă
PS Timotei Sătmăreanul, în mijlocul celor peste 200 de participanți la Tabăra de vară „Credință, rugăciune și comuniune” de la Bloaja - 15 ore în urmă
Conf. univ. dr. Delia Suiogan prezintă specializarea Etnologie pentru viitorii studenți - 15 ore în urmă
Au început lucrările la Parcul de Specializare Inteligentă din Șomcuta Mare - 16 ore în urmă
Expoziția „Amintiri din sat”, semnată de Horațiu Crișan, vernisată la Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației - 18 ore în urmă
Fuego sărbătorește 50 de ani printr-un concert aniversar alături de Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” - 18 ore în urmă
„Dialoguri vizuale, interacțiuni- comori în depozitul de grafică”: Muzeul Județean de Artă i-a primit în vizită pe elevii de la Colegiul de Arte din Baia Mare
În cadrul seriei „Dialoguri vizuale, interacțiuni- comori în depozitul de grafică”, Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» și-a deschis larg porțile, în data de 5 noiembrie, pentru elevii Colegiului de Arte Baia Mare, îndrumați de prof. Mihai Ciplea.
Tinerii artiști au explorat viziunea artistică aparte a lui Friedrich Walter (1931–1996), una dintre personalitățile definitorii ale Centrului Artistic Baia Mare, precum și pe cea a lui Marcel Chirnoagă, cunoscut pentru gravurile sale expresive și pentru temele inspirate din mitologie, istorie și literatură.
Pe lângă prezentarea inedită a lucrărilor de grafică, elevii au avut ocazia rară de a vedea îndeaproape piese care sunt păstrate în depozit în condiții controlate, în vederea conservării acestora pe termen cât mai lung. Discuțiile pe marginea acestor lucrări au vizat importanța conservării preventive, variind de la controlul microclimatului, al umidității relative, luminii și temperaturii, la manipularea corectă a lucrărilor pe suport de hârtie, elevii descoperind câteva noțiuni de conservare curativă, aplicată în cazul deteriorărilor vizibile.
De asemenea, s-au abordat aspecte privind factorii de risc, cum ar fi: lumina excesivă, variațiile de umiditate, poluarea, acizii din materiale de ambalare sau manipularea necorespunzătoare, evidențiindu-se gradul ridicat de responsabilitate pe care îl presupune conservarea patrimoniului grafic.



Larisa Viragh















