Asociația Vasile Tomoiagă și Biserica Ortodoxă Română din Nisa au organizat, la finalul săptămânii trecute, spectacolul folcloric „Cine-o zis dorului dor”.
A fost un eveniment deosebit, care a adus Maramureșul în inimile românilor de pe Coasta de Azur.
Aflăm mai multe de la dr. Anuța Pop, coordonator proiect:
Când dorul se îmbracă în cămașă cusută cu fir de cântec și de poveste…
CINE-O ZIS DORULUI DOR… – mai mult decât un spectacol : un act cultural şi artistic în care membrii comunității românești de pe Coasta de Azur au devenit creatori și purtători de tradiție. De tradiție maramureșeană.
Duminică, povestea Maramureșului a prins viață în Franța, pe scena Bisericii Ortodoxe Române din Nisa, în cadrul proiectului „Tradiție și identitate românească pe Coasta de Azur”, proiect realizat de Asociația Vasile Tomoiagă în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română din Nisa și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Poveste spusă sutelor de spectatori prezenți (români și francezi, deopotrivă) de strunele ceterii, de cântecele fetelor și strigăturile feciorilor, de energia jocului bărbătesc și a învârtitei, de straiele cusute și țesute de meșteri maramureșeni.
Povestea a început cu câteva luni în urmă, când, împreună cu un grup de tineri și adulți din comunitatea Bisericii Ortodoxe Române din Nisa, am învățat primii pași de joc. Cu cei mici am învățat, prin joc, despre tradiții, iar mai apoi, primele hori moroșenești. De atunci, au urmat mulți pași….de dans. Și multă implicare din partea comunității de români de aici.
La fiecare întâlnire descopeream câte puțin din Maramureșul tradițional, astfel încât, acum am reușit să-l aducem în scenă.
Prin cântec, prin joc, prin costum. Prin ansamblul folcloric Dor al Bisericii Ortodoxe Române din Nisa și prin invitații săi – Amalia Ioana Moldovan și Grupul Voia Bună –tinerii artiști veniți tocmai din Maramureș pentru a ne face să simțim vibrația acelor locuri. Prin vocile doamnelor preotese Simona Totelecan și Elena Ioniță Fecioru, dar și prin glasurile copiilor de la școala parohială.
Ce bucurie să lucrez cu oamenii aceștia minunați, care (deși niciunul nu provine din Maramureș) au învățat cu drag horile și jocurile noastre ! Câtă emoție am trăit în această perioadă! Și ce împlinire, văzând români și francezi purtând costumele tradiționale maramureșene cu atâta demnitate și prețuire ! Costumele au fost realizate în cadrul proiectului și rămân în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române din Nisa, spre a fi folosite la evenimentele culturale și de promovare a valorilor tradiționale românești.
Vă mulțumesc, fiecăruia în parte, pentru orele de muncă și pentru dăruirea și dragul cu care, împreună, am adus Maramureșul în fața românilor din diaspora și în fața publicului francez !
Iar pentru că Maramureșul înseamnă și bucate alese, la finalul evenimentului publicul a putut și să ”guste” puțin din Maramureș, reprezentanții primului PGL custode de tradiții creative din nordul țării, Maria și Mitică din Poiana Novăț, sosind cu traista plină de bunătăți.
CINE-O ZIS DORULUI DOR… – dovada că atunci când dorul se îmbracă în cămașă cusută cu fir de cântec și de poveste, devine sărbătoare. Sărbătoare a sufletului românesc.
Mulțumim, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pentru finanțarea acestui proiect !
Mulțumim Consulatului General al României la Marsilia, doamnei consul general Aurelia Grosu, pentru că ne este mereu alături!
Foto: Diana Costescu
