Daniel Țecu explică faptul că prima generație de români stabiliți în străinătate în jurul anilor 2000 vorbește încă limba română, deși uneori comite greșeli. Situația devine mai gravă în cazul celei de-a doua generații, copiii lor, care amestecă româna cu limba țării de adopție.
Cea mai îngrijorătoare este însă a treia generație: un procent covârșitor dintre aceștia nu mai vorbește deloc limba română.
„Fac o estimare prudentă: în maxim 30 de ani, peste 25% dintre românii din diaspora nu vor mai vorbi limba română” avertizează Țecu.
Președintele FADERE subliniază că soluțiile nu țin doar de stat: „Ne uităm adesea doar la Guvern și la instituții precum Lectoratele de limbă română sau Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). Efortul lor, oricât de lăudabil, rămâne doar o picătură într-un ocean. Fără implicarea activă a familiilor, nu vom reuși să conservăm limba.”
Rămâne de văzut dacă acest punct de vedere reflectă realitatea sau este doar o percepție subiectivă, care merită analizată mai atent.
Vasile Petrovan
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
