După luni de așteptare, Guvernul a pus ieri, 14 august, în dezbatere publică proiectul de lege care redefinește pensiile de serviciu ale magistraților, personalului auxiliar din instanțe, parchete și ale specialiștilor juridici din cadrul Curții Constituționale. Inițiativa aduce schimbări semnificative în condițiile de vechime, plafonul pensiei, vârsta de pensionare și modul de actualizare a sumelor deja în plată.
În noul proiect de lege, judecătorii Curții Constituționale sunt excluși, fiind menținuți doar magistrații – asistenți de la CCR, ceea ce ridică semne de întrebare privind o posibilă înțelegere cu Curtea Constituțională, astfel încât proiectul să fie declarat constituțional.
Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică vor putea ieși la pensie la vârsta standard din sistemul public doar dacă au minimum 35 de ani de vechime, dintre care cel puțin 25 în funcțiile respective.
Pensia va fi calculată la 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor permanente din ultimele 60 de luni, dar nu va depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate. Pentru cei cu vechime între 20 și 25 de ani în aceste funcții, cuantumul se reduce cu 2% pentru fiecare an lipsă.
Un detaliu important: magistrații cu 35 de ani vechime exclusiv în funcții judiciare pot cere pensionarea indiferent de vârstă, însă cu o penalizare de 2% pentru fiecare an până la atingerea vârstei standard. În practică, mulți magistrați vor putea ieși la pensie în jurul vârstei de 60 de ani, dacă au început cariera devreme.
Principiile se aplică și personalului auxiliar de specialitate din instanțe și parchete, personalului criminalistic și tehnicienilor criminaliști, precum și magistraților-asistenți și personalului juridic din Curtea Constituțională. În calculul pensiei nu intră primele, premiile, diurnele sau alte venituri ocazionale.
Pentru cei care îndeplinesc condițiile de vechime, dar nu mai ocupă funcția la momentul pensionării, pensia se poate acorda dacă au fost eliberați din motive neimputabile, fiind calculată raportat la salariul unui magistrat aflat în funcție cu aceeași vechime și grad profesional.
Cei care se pensionează sau îndeplinesc condițiile până la 1 octombrie 2025 vor rămâne pe regulile actuale. De asemenea, până în 2029, în vechimea necesară de 25 de ani pot fi incluse până la 5 ani în alte profesii juridice (avocat, notar, consilier juridic, grefier cu studii juridice), această perioadă scăzând gradual anual.
Proiectul prevede o creștere treptată a vârstei minime de pensionare pentru cei cu 25 de ani vechime exclusiv în funcție: începe de la 47 de ani și 8 luni în 2025 și ajunge la 64 de ani în 2036.
În realitate, mecanismul este o etapizare falsă: dacă un magistrat nu se pensionează în „fereastra” unui an, va trebui să aștepte următoarea etapă, cu vârsta mai mare, până ajunge practic la vârsta standard. Este un efect de „scară rulantă”, care împinge treptat majoritatea magistraților către pensionarea standard, chiar dacă proiectul pare să permită ieșirea anticipată.
Pensiile stabilite până la 1 octombrie 2025 vor fi indexate ori de câte ori cresc indemnizațiile judecătorilor și procurorilor în activitate, însă nu vor depăși 100% din venitul net al acestora.
Dacă legea va fi adoptată, noile reguli vor intra în vigoare la 1 octombrie 2025, cu efecte diferențiate:
- Pensionarii actuali își păstrează drepturile.
- Vârsta minimă de pensionare crește progresiv pentru cei aflați în activitate.
- Cei cu 35 de ani vechime exclusivă pot ieși anticipat doar dacă au intrat devreme în sistem.
Concluzie: Deși Guvernul prezintă proiectul ca un compromis între atractivitatea profesiei și reducerea costurilor cu pensiile speciale, mecanismele introduse — în special „etapizarea” vârstei de pensionare — ar putea împinge majoritatea magistraților să iasă la pensie la vârsta standard, mascând astfel creșterea efectivă a acesteia.
Vasile Petrovan
