„Cum să crești un cititor”: o nouă întâlnire de lectură pentru copii, la Cărturești - 17 minute în urmă
Premii și calificări la etapa națională a Concursului de Cultură și Civilizație „Queen Victoria” pentru elevii Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” - 39 minute în urmă
La Sighetu Marmației va avea loc vernisajul expoziției de pictură „Maramureș – între cer și pământ”, semnată de artista vizuală Diana Ciubotaru-Viziru - 2 ore în urmă
Campanie de colectare de aparate electrice la Seini - 2 ore în urmă
Academia de Șah Maramureș, rezultate remarcabile la competițiile din weekend - 2 ore în urmă
Avanpremieră muzicală de Ziua Europei la Târgu Lăpuș - 2 ore în urmă
11 sportivi de la Unirea Șișești vor reprezenta România la Campionatul European de skandenberg - 3 ore în urmă
Spitalul Județean de Urgență din Baia Mare va fi dotat cu noi aparate de ultimă generație - 4 ore în urmă
Cupa ABCD junioare 3, la Copalnic Mănăștur - 4 ore în urmă
Primăria Remetea Chioarului începe lucrări la apă și canalizare - 4 ore în urmă
România își reconstruiește industria de apărare
România face pași concreți pentru a-și recâștiga autonomia în domeniul producției de explozibili, printr-un proiect ambițios și necesar. Una dintre cele mai mari fabrici de pulberi din Europa va fi construită în județul Brașov, pe un amplasament recuperat de statul român, lângă fosta unitate industrială Pirochim Victoria.
Investiția, estimată la peste 1 miliard de lei, este parte dintr-un efort amplu de revitalizare a capacităților naționale de apărare, aflate în mare parte învechite și dependente de lanțuri externe de aprovizionare, în special din Serbia și China. Într-un context geopolitic tot mai tensionat și cu un război în desfășurare la granițele UE, România începe să își regândească rolul în arhitectura de securitate europeană.
„Este o investiție strategică, care nu ține doar de România, ci de întreaga Europă. Ne dorim să reducem dependența de importuri și să fim un furnizor stabil pentru aliații noștri din UE și NATO. Estimăm că fabrica va deveni operațională în maximum doi ani și jumătate”, a declarat ministrul Economiei, Bogdan Ivan, într-o intervenție la Digi24.
De la plan la acțiune: ce înseamnă această fabrică pentru România?
În prezent, România produce muniție de calibru mic (între 300.000 și 55 de milioane de cartușe anual), muniție de artilerie (6.000–20.000 bucăți/an) și explozibili în cantități limitate. Pulberile explozive , esențiale pentru orice formă de muniție , sunt însă importate în continuare din țări din afara UE, ceea ce creează vulnerabilități majore.
Noua fabrică va permite producția locală de TNT, RDX și alte tipuri de pulberi, iar linia de producție va fi compatibilă cu standardele NATO (inclusiv pentru muniții de calibru 5.56 și 155 mm).
Proiectul beneficiază deja de sprijin guvernamental, iar procedurile legale pentru exproprierea terenului au fost finalizate recent printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Se lucrează deja la studiul de fezabilitate și la proiectul tehnic, iar până la finalul anului 2025 se dorește finalizarea licitațiilor și începerea construcțiilor.
O miză europeană: fonduri de peste 150 de miliarde de euro prin mecanismul SAFE
România vizează și o finanțare europeană importantă prin noul mecanism SAFE – Security Action For Europe, parte a planului strategic ReArm Europe, care alocă peste 150 de miliarde de euro pentru întărirea capacităților de apărare ale UE.
Pentru a accesa aceste fonduri, proiectele trebuie să îndeplinească criterii stricte: cel puțin 65% din producție să aibă loc pe teritoriul UE, iar 100% din drepturile de proprietate intelectuală să aparțină unui stat membru. Din acest motiv, autoritățile române au demarat o „mapare” a întregului ecosistem industrial de apărare, implicând 143 de companii autorizate, dintre care 22 sunt deținute de stat.
„Ne dorim parteneriate inteligente cu alte țări europene. Noi furnizăm un tip de muniție, ei altul, și împreună acoperim nevoile comune. Asta înseamnă solidaritate europeană și o construcție industrială durabilă”, a mai subliniat ministrul.
Vasile Petrovan















