Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Când emoțiile de examen ajută și când încurcă - 3 ore în urmă
Maramureșeanul Samuel Roman luptă în Spania pentru un loc în Top 100 mondial - 4 ore în urmă
Colonelul Balaș Sergiu de la ISU Maramureș a trecut în rezervă după o carieră dedicată siguranței comunității - 6 ore în urmă
Trofeul Maramureșului Royal Alpin 2026 aduce patru zile de off-road spectaculos la Cavnic - 6 ore în urmă
Concursul județean „Primăvara în imagini” a adus rezultate deosebite pentru două eleve din Cicârlău - 7 ore în urmă
Izvorul cu două nume din comuna Fărcașa, readus la viață; Apa este potabilă, iar zona va fi amenajată pentru localnici - 7 ore în urmă
Experiență de formare internațională în Croația pentru trei cadre didactice din Seini - 8 ore în urmă
Lansarea volumului de poezie „Atemporal/ Zeitlos”, semnat de Alexandru Sabou, a reunit scriitori, oameni de cultură și elevi la Biblioteca Județeană din Baia Mare - 9 ore în urmă
Începe modernizarea drumului dintre Ocna Șugatag și Ferești - 9 ore în urmă
Șoferi și pietoni din Baia Mare, informați privind riscurile consumului de substanțe psihoactive - 10 ore în urmă
România își reconstruiește industria de apărare
România face pași concreți pentru a-și recâștiga autonomia în domeniul producției de explozibili, printr-un proiect ambițios și necesar. Una dintre cele mai mari fabrici de pulberi din Europa va fi construită în județul Brașov, pe un amplasament recuperat de statul român, lângă fosta unitate industrială Pirochim Victoria.
Investiția, estimată la peste 1 miliard de lei, este parte dintr-un efort amplu de revitalizare a capacităților naționale de apărare, aflate în mare parte învechite și dependente de lanțuri externe de aprovizionare, în special din Serbia și China. Într-un context geopolitic tot mai tensionat și cu un război în desfășurare la granițele UE, România începe să își regândească rolul în arhitectura de securitate europeană.
„Este o investiție strategică, care nu ține doar de România, ci de întreaga Europă. Ne dorim să reducem dependența de importuri și să fim un furnizor stabil pentru aliații noștri din UE și NATO. Estimăm că fabrica va deveni operațională în maximum doi ani și jumătate”, a declarat ministrul Economiei, Bogdan Ivan, într-o intervenție la Digi24.
De la plan la acțiune: ce înseamnă această fabrică pentru România?
În prezent, România produce muniție de calibru mic (între 300.000 și 55 de milioane de cartușe anual), muniție de artilerie (6.000–20.000 bucăți/an) și explozibili în cantități limitate. Pulberile explozive , esențiale pentru orice formă de muniție , sunt însă importate în continuare din țări din afara UE, ceea ce creează vulnerabilități majore.
Noua fabrică va permite producția locală de TNT, RDX și alte tipuri de pulberi, iar linia de producție va fi compatibilă cu standardele NATO (inclusiv pentru muniții de calibru 5.56 și 155 mm).
Proiectul beneficiază deja de sprijin guvernamental, iar procedurile legale pentru exproprierea terenului au fost finalizate recent printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Se lucrează deja la studiul de fezabilitate și la proiectul tehnic, iar până la finalul anului 2025 se dorește finalizarea licitațiilor și începerea construcțiilor.
O miză europeană: fonduri de peste 150 de miliarde de euro prin mecanismul SAFE
România vizează și o finanțare europeană importantă prin noul mecanism SAFE – Security Action For Europe, parte a planului strategic ReArm Europe, care alocă peste 150 de miliarde de euro pentru întărirea capacităților de apărare ale UE.
Pentru a accesa aceste fonduri, proiectele trebuie să îndeplinească criterii stricte: cel puțin 65% din producție să aibă loc pe teritoriul UE, iar 100% din drepturile de proprietate intelectuală să aparțină unui stat membru. Din acest motiv, autoritățile române au demarat o „mapare” a întregului ecosistem industrial de apărare, implicând 143 de companii autorizate, dintre care 22 sunt deținute de stat.
„Ne dorim parteneriate inteligente cu alte țări europene. Noi furnizăm un tip de muniție, ei altul, și împreună acoperim nevoile comune. Asta înseamnă solidaritate europeană și o construcție industrială durabilă”, a mai subliniat ministrul.
Vasile Petrovan















