Sâmbătă, 22 martie, de la ora 10:00, Mănăstirea Ortodoxă „Sfânta Elisabeta” din Cluj-Napoca va găzdui șezătoarea „Din lada de zestre a satului”.
Participanții vor avea ocazia să descopere meșteșuguri tradiționale și să ia parte la ateliere de încondeiat ouă și pictură pe sticlă. Meșterii populari și producătorio agricoli locali vor oferi produse specifice zonei. Atmosfera va fi animată de artiști autentici care vor interpreta pricesne și cântece tradiționale asociate sărbătorilor pascale. Acest eveniment își propune să readucă la viață tradițiile satului românesc, inspirându-se din întâlnirile autentice organizate în postul Paștelui de acum un secol.
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș (manager prof. Lucian Claudiu Iluț) este partener în organizarea acestui eveniment deosebit. Astfel, la manifestare va participa Diana Denisa Țicală (foto) din Coruia, angajată a Centrului, dar și meșteri populari din Țara Lăpușului, Țara Maramureșului și Chioar.
„Așteptăm maramureșenii de la Cluj sa ne treacă pragul. Vom fi acolo cu mult drag pentru a povesti, lucra și a ne bucura de frumusețea satului se altă dată.
Liliana Ghilvacs – olărit
Calina Marzac și Reghina Cosma – încondeiat ouă
Maria Brete – cusături
Butcure Viorelia – podoabe
Cristina Macioca – pictură”, spune Diana Denisa Țicală.
„Vă invităm cu drag să pășim împreună în lumea de altădată, acolo unde inima satului bătea în șezători, la ceas de seară, când mâinile harnice coseau, împleteau și rosteau rugăciuni.
Ne dorim să readucem la lumină obiceiurile și tradițiile din casele țăranilor cu frică de Dumnezeu, așa cum se pregăteau odinioară pentru Înviera Domnului Iisus Hristos. Vrem să-i purtăm pe cei mai vârstnici înapoi în vremea copilăriei lor și să le arătăm celor tineri cum, cu smerenie și pricepere, femeile satului coseau prosoape cusute pentru biserică, împodobeau icoanele și învățau unii de la alții meșteșuguri și taine transmise din generație în generație.
Vom povesti despre cozonacul și pâinea de Paști, despre curățenia de primăvară, despre schimbul de rețete cu bucate de post și despre cum, în serile de șezătoare, satul întreg se pregătea sufletește și gospodărește pentru Sărbătoarea Învierii.
Vom coase împreună tindele și prosoapele pentru icoane, vom picta icoane pe sticlă și vom învăța meșteșugul încondeierii ouălor, păstrând vie arta populară autentică.
În atmosfera caldă a șezătorii, pricesnele și cântecele de jale, rostite cândva la priveghiuri și în Vinerea Mare, vor răsuna din nou, alături de rugăciunile șoptite la lumina opaițului. Vom afla cum preotul satului îi învăța pe săteni Prohodul Domnului, cântat cu evlavie și durere în biserică, în Vinerea Mare”, transmit organizatorii.
L.C.H.
Foto arhivă (Sursa: Gabriel Motica)
