Maramureșenii Diana Iluț și Daniel Pop reprezintă România la un seminar internațional de turism cultural organizat la Beijing - 3 ore în urmă
Maramureșul sub cod portocaliu de caniculă - 3 ore în urmă
Concert de operă la Muzeul Județean de Mineralogie ,,Victor Gorduza” Baia Mare - 4 ore în urmă
Campanie de dezinsecție în Baia Sprie - 5 ore în urmă
Ansamblul Folcloric Național „Transilvania”, invitat special la Sărbătoarea Sânpetrului de la Rebra - 5 ore în urmă
Tradiția, credința și identitatea culturală, celebrate la Biblioteca Orășenească Vișeu de Sus - 5 ore în urmă
Seisme consecutive în Venezuela: autoritățile vorbesc despre un dezastru major - 5 ore în urmă
Publicația argentiniană Doble Amarilla dedică un amplu material arbitrului român István Kovács - 6 ore în urmă
Schimbări importante în sistemul de pensii: vârsta de pensionare crește din nou - 6 ore în urmă
Spectacol aviatic la Baia Mare: Ziua Porților Deschise la Aeroclubul Teritorial „Alexandru Papana” Baia Mare - 6 ore în urmă
18 februarie 1916 – Elisabeta a României
Pe 18 februarie 1916, s-a stins din viață Elisabeta a României, prima regină a țării și o personalitate remarcabilă a culturii europene. Născută la 17 decembrie 1843, în Neuwied, Germania, sub numele de Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, ea a devenit soția lui Carol I și a domnit alături de acesta, dedicându-se artei, literaturii și filantropiei.
După căsătoria cu Principele Carol în 1869, Elisabeta a îmbrățișat cu pasiune cultura și tradițiile românești. Sub pseudonimul literar Carmen Sylva, care se traduce prin „Cântecul pădurii”, a publicat peste 50 de volume de poezii, proză și piese de teatru, contribuind semnificativ la promovarea literaturii române în Europa. A tradus opere ale poeților români, precum Mihai Eminescu și Vasile Alecsandri, făcându-le cunoscute publicului occidental.
Regina Elisabeta a fost, de asemenea, o susținătoare ferventă a artelor și a tinerelor talente. L-a sprijinit pe tânărul compozitor George Enescu, pe care l-a numit „copilul meu de suflet”, și a fost o prietenă apropiată a scriitoarei Elena Văcărescu. În timpul Războiului de Independență din 1877-1878, a organizat spitale de campanie și a înființat „Societatea Regina Elisabeta”, care oferea asistență medicală și sprijin material celor nevoiași.
Talentul literar al Reginei a fost recunoscut pe plan internațional. În 1888, a primit prestigiosul Premiu Botta al Academiei Franceze pentru volumul „Les Pensées d’une reine” („Cugetările unei regine”). De asemenea, a fost distinsă cu titlul de „Bard al Scoției” în 1890, o onoare rar acordată unei personalități din afara Marii Britanii.
Regina Elisabeta a întreținut corespondențe cu personalități marcante ale vremii, precum scriitorul francez Pierre Loti și compozitorul Charles Gounod. Opera sa a fost apreciată de figuri literare precum Mark Twain și Vincent van Gogh, care au remarcat profunzimea și sensibilitatea scrierilor sale.
Regina Elisabeta a fost înmormântată la Mănăstirea Curtea de Argeș, alături de soțul ei, Carol I. Moștenirea sa culturală și filantropică continuă să inspire generațiile următoare, fiind un simbol al dedicării și al iubirii pentru artă și umanitate.
Vasile Petrovan















