6 septembrie 1950: ziua în care județul Maramureș a dispărut de pe harta administrativă - 11 ore în urmă
Sunteți invitați la hramul Mănăstirii „Nașterea Maicii Domnului” Chiuzbaia - 14 ore în urmă
Sportivii de la A.C.S. Athletic Tg. Lăpuș, pe podium la prima ediție a „Crosului de la Capătul Lumii” - 15 ore în urmă
„Povești cu rădăcini și pietre”: Îndrăgitul parodist și scriitor Lucian Perța își dezvăluie o pasiune aparte la Festivalul PRISPA de la Brașov - 16 ore în urmă
Alpha MMA Academy Baia Mare, locul I în clasamentul general pe cluburi la Cupa Expert Fight - 16 ore în urmă
„Crosul de la Capătul Lumii”, un vis devenit realitate la Băiuț - 16 ore în urmă
Loc de joacă modern pentru copiii de la Grădinița din Tăuții-Măgherăuș - 19 ore în urmă
Prima întâlnire cu marea, o amintire pentru o viață: 20 de copii din Târgu Lăpuș au ajuns pentru prima dată pe litoral - 21 de ore în urmă
Tinerii din Vișeu de Sus au dus tradițiile maramureșene pe scena Festivalului PRISPA de la Brașov - 22 de ore în urmă
Emil Boc împlinește astăzi 60 de ani - 23 de ore în urmă
În ciuda vremurilor moderne, cântecul, jocul și portul tradițional maramureșean sunt duse mai departe cu drag și respect
Pe vremuri, de Bobotează sau de Sfântul Ioan, în satele maramureșene se organiza Verjel. Se aduna lume multă, acesta fiind un bun prilej de socializare, joc și voie bună.
Din fericire, încă sunt localități în care acest eveniment încă se ține. De exemplu, la Oncești și Nănești (comuna Bârsana), manifestările au avut loc în 6 ianuarie și au fost organizată de Primării și Consiliile locale. Au fost foarte reușite și au adunat mulți participanți.
La acestea a luat parte și tânărul etnolog Denis Năsui, inițiatorul proiectului „Cu Denis prin Maramureș”, care a surprins atmosfera din cele două locuri.
„În vremurile de altădată, fiecare sat din Maramureș își celebra obiceiurile cu mândrie, iar tradițiile precum Vergel, petrecerea de Bobotează sau Sf. Ioan, erau prilejul perfect pentru ca tinerii să se cunoască și să lege prietenii. Astăzi, deși lumea se schimbă, folclorul nostru rămâne un fenomen viu, o parte esențială a culturii populare românești.
Am avut bucuria să surprind în Oncești o astfel de întrunire, numită „Jocul Onceștenilor”, în care tradiția prinde viață prin tinerii comunității. De la cei mici până la cei mari, fiecare participant a purtat cu mândrie portul popular moroșenesc – sumanele, gubele și lecrecele, simboluri ale respectului pentru moșii și strămoșii noștri. De asemenea, și la Nănești am avut ocazia să vedem jocul.
Este emoționant să vezi cum aceste obiceiuri sunt duse mai departe cu drag și respect, dovedind că, în ciuda vremurilor moderne, Maramureșul rămâne un loc al tradițiilor autentice. Fiecare cântec, joc și zâmbet ne amintește că legătura cu trecutul nostru este mai puternică decât oricând.
Felicit autoritățile locale și toți cei implicați pentru organizarea acestor evenimente de suflet, care încurajează tinerele generații să ducă mai departe aceste comori ale identității noastre naționale”, informează Denis Năsui.
Momente surprinse în cadrul celor două evenimente puteți urmări dacă dați click mai jos.














