Sfântul Andrei este ocrotitorul românilor și aproape un milion de români își serbează onomastica de 30 noiembrie. Însă, această sărbătoare are anumite tradiții. Ele sunt transmise din generație în generație, încă din perioada dacilor.
Cea mai cunoscută tradiție de Sfântul Andrei este visarea ursitului. Se spune că, pentru a visa cine le va fi soț, fetele mănâncă turtă foarte sărată înainte de culcare și pun un fir de busuioc sub pernă. Tradiția spune că alesul din vis îi va aduce apă fetei, însă bărbatul va apărea doar dacă măritișul va fi în anul următor. Altfel, tinerele mai au de așteptat, urmând același ritual și la anul. O altă tradiție de Sfântul Andrei este legată de punerea grâului la încolțit. De obicei, în seara dinaintea sărbătorii de Sfântul Andrei, toți membrii familiei pun grâul la încolțit într-un vas sau un ghiveci și așteaptă până la Anul Nou. De revelion, aceștia verifică grâul și, în funcție de cum a crescut, așa de norocos va fi anul următor. De sărbătoarea zilei de Sfântul Andrei, se poate prezice vremea pentru anul ce urmează. Se spune că, dacă în noaptea Sfântului Andrei cerul este senin, atunci iarna ce vine va fi una blândă. Însă dacă va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci urmează o iarnă foarte grea.
Usturoiul este prezent în foarte multe tradiții și superstiții românești legate de Sfântul Andrei. Gospodinele atârnă legături de usturoi sau ung ușile, porțile si geamurile cu usturoi pentru a ține spiritele rele la distanță de casele lor. Acest usturoi va fi folosit ca tratament împotriva bolilor, ca metodă de protecție. Alte mijloace prin care oamenii obișnuiesc să țină la distanță spiritele rele sunt reprezentate de firimituri de pâine împrăștiate prin curte și candele aprinse lângă icoane.
Sfântul Andrei marchează începutul sărbătorilor de iarnă, care continuă cu Sfântul Nicolae, pe data de 6 decembrie și se încheie cu Boboteaza, celebrată pe 6 ianuarie.
Lăcrimioara ZOTA 
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
