După mai bine de 50 de ani, oamenii se întorc spre Lună și nu e o poveste de film - 17 minute în urmă
Nota 1 pentru tema de acasă, sau cum schimbă AI regulile în școli - 3 ore în urmă
De ce tot mai multe țări aleg taxele mai mici - 4 ore în urmă
Carlos Alcaraz îl învinge pe Novak Djokovic și câștigă primul titlu la Australian Open - 4 ore în urmă
Lucrare pastorală, culturală și filantropică: Bilanțul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului pe anul 2025 - 4 ore în urmă
Solidaritate prin artă la Târgu Lăpuș: Ateliere caritabile de confecționat mărțișoare pentru sprijinirea unui copil cu sindrom Down - 4 ore în urmă
Băimărenii cu dizabilități vor primi compensații de până la 500 de lei pentru plata impozitelor - 5 ore în urmă
Cărți, emoție și recunoaștere la o întâlnire de suflet a Cenaclului Scriitorilor Maramureș - 7 ore în urmă
Cursuri gratuite pentru tinerii din Asuaju de Sus, calificare și bani de buzunar - 9 ore în urmă
Pentru prima dată, comunitatea maghiară din Miercurea Ciuc își critică liderul în stradă - 9 ore în urmă
Ce nu e bine să facem de Sânziene sau în Lunea Sfântului Duh
În a doua zi de Rusalii, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Se celebrează anual, la 50 de zile după Înviere. Există câteva obiceiuri și superstiții, de la care românii nu se abat.
Nu se culeg plante tămăduitoare, timp de nouă săptămâni de la Duminica Rusaliilor.
Nu se fac călătorii departe de casă și nu se suie în pomi sau locuri înalte. Dacă vreunul se încumetă trebuie să poarte pelin în sân sau la brâu pentru a fi feriți de mânia ielelor.
Cei care urmează să se căsătorească împletesc coronițe din flori de câmp sau spice de grâu pe care le vor purta în ziua cununiei.
Trebuie evitate certurile pentru a nu atrage ielele.
Frunzele și ramurile de tei protejează casele de fulgere și de duhuri rele
Cuvântul „Rusalii” derivă din cuvântul slav „rusalka”, rusalcele însemnând spiritele rele ale apei, nimfe, demoni de apă. Aceștia erau sărbătoriți pentru a fi îmbunați în prima săptămână a lunii iunie.
Numele de Sânziene provine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. Totuși, Sânzienele sunt cunoscute și sub alte nume precum: Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. Semnificația acestei sărbători este una a iubirii și a fertilității. În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om. În credința populară, spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindina, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac.
Despre Sânziene se spune că intensifică parfumul florilor, măresc puterea tămăduitoare a plantelor de leac. În plus, apără copiii de boli, cresc bobul grâului, sporesc rodul pământului, alungă grindina. Tot ele înmulțesc păsările cerului, aduc femeilor prunci frumoși, iar fetelor mari, ursitul. Gospodarii încearcă să afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul sărbătorii agață cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și dacă, a doua zi, în coronițe este prins păr de la anumite animale sau puf/ pene de la păsări consideră că anul va fi bun mai ales pentru acestea.
Lăcrimioara ZOTA















