România a intrat în recesiune tehnică. Ce înseamnă asta și la ce să ne așteptăm - 20 minute în urmă
Primarul din Fărcașa, om de afaceri cu tradiție, în centrul atenției după apariția cu un ceas de lux la o reuniune a primarilor - 2 ore în urmă
Lucrările de renovare energetică a unor blocuri din Sighet, finalizate - 2 ore în urmă
„Carnavalul seniorilor”: petrecere în stil vintage la Centrul CASPEV Baia Mare - 4 ore în urmă
CS Minaur joacă pentru calificarea în sferturile EHF European League - 4 ore în urmă
Winter Tour ajunge la Telegondola și Pârtia Olimpică Borșa în acest weekend - 4 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Iubirea reorganizează relațional, disciplina stabilizează comportamental, pierderea restructurează sensul - 4 ore în urmă
Stegaru’ și Starostele din Maramureș: Doi tineri din Vișeu au început un proiect din suflet pentru tradiție - 5 ore în urmă
Cursuri de înot pentru copiii cu autism la Bazinul de Înot Târgu Lăpuș - 5 ore în urmă
Lămurirea antropologică (foileton 3) - 5 ore în urmă
PS Iustin: „Să ne purtăm cu multă demnitate și mândrie nepăcătoasă portul nostru popular maramureșean care este unic, frumos și nobil”
Sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, respectiv la 12 mai 2024, Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România a fost instituită prin Legea 102/2015.
Marcarea acestei zile are rolul de a promova portul popular românesc, de a evidenţia valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone.

Iată ce spune Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului despre portul popular: „Să ne purtăm cu multă demnitate și mândrie nepăcătoasă portul nostru popular maramureșean care este unic, frumos și nobil. Costumul popular are un mare grad de sacralitate datorat modului în care se confecționează prin muncă și genialitatea mamelor și bunicelor. Ele se roagă, doinesc și cântă în timp ce torc, țes, brodează și crează fiecare exemplar în parte. Astfel, costumul care rezulta în urma acestui „adevărat act artistic” este asemănător veșmintelor sfințite ale slujitorilor Bisericii lui Hristos. Purtat în duminici și sărbători la Sfânta Liturghie și la toate evenimentele importante ale comunității, constituie parte a identității maramureșeanului, care, înveșmântat în acest costum devine un om nobil.
Fiecare zonă etnofolclorică are un specific al sau în ceea ce privește portul popular, încât reginele și principesele României erau fericite să îmbrace straiele frumoase și valoroase ale româncelor. Este o datorie tot atât de sfântă, păstrarea și îmbrăcarea portului precum cea a păstrării credinței ortodoxe strămoșești. Ceea ce este credința pentru suflet ca haină a păstrării cu fidelitate a credinței strămoșești, este costumul popular pentru trup, înveșmântându-l și dăruindu-i unicitate și noblețe.
Să iubim fără măsură, să păstrăm cu sfințenie și să promovam și să purtam cu mândrie sfântă portul nostru popular din generație în generație și să-l lăsăm moștenire celor ce vin după noi ca o comoară unică și inestimabilă! Credința, limba, portul ,neamul și pământul strămoșesc sunt „moștenire sacră” și nu se abandonează, nu se înstrăinează și nu se vând niciodată!”.















