Conform tradiției, a doua zi de Paște este rezervată petrecerilor și dansului. După cele șapte săptămâni de post, sătenii organizau petreceri cu dans și voie bună. De asemenea, la Șurdești și în unele localități era sărbătorit cel mai harnic gosopodar din sat, cel care a ieșit primul la arat.
Tot în a doua zi de Paști se merge la stropit, iar în Țara Lăpușului se organiza Verjel. Era, de fapt o petrecere la care nevestele tinere aduceau mâncare, iar bărbații aduceau băutura și tocmeau muzicanții. Verjelul era o bună ocazie pentru tineri să se cunoască mai bine, să se formeze cupluri, să se pună la cale căsătorii. Verjelul a fost reluat în ultimii câțiva ani în Cupșeni, ocazie cu care toată lumea îmbracă portul popular, exact așa cum este specific fiecăruia din cele patru sate aparținătoare. Adevăratul spectacol consta, pe vremuri, în alegerea perechilor. Apoi urma jocul, iar petrecerea dura până dimineața.
Datul în huțuță la Borșa
La Borșa exista un alt obicei, reminiscență de pe vremea când ocaziile de distracție pentru tineri erau rare. Și acesta avea ca scop întâlnirea tinerilor și formarea cuplurilor sau punerea la cale a căsătoriilor. Este vorba despre „datul în huțuță”, care este, de fapt, un leagăn imens, construit din lemn, unde băieții aveau ocazia să-și dovedească curajul și să impresioneze vreo fată.
Cu o înălţime considerabilă, între 12 şi 16 metri, huţuţa era construită în Săptămâna Mare, din trunchiuri înalte de copaci, aduse din pădure de mai mulţi bărbaţi voinici.
Leagănul era legat cu un lacăt până în ziua de Paște, pentru ca nimeni să nu poată să se „distreze” până atunci.
Sursa foto: Ionuț Bujenita
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
