A fost hramul de iarnă al Mănăstirii Moisei - 4 ore în urmă
„Vino și vezi”, la Colonia Pictorilor - 4 ore în urmă
Maia Sandu a fost nominalizată pentru Premiul Nobel pentru Pace 2026 - 4 ore în urmă
CS Minaur încearcă să-și întărească apărarea cu un fundaș de 18 ani - 5 ore în urmă
Hollósy Simon (1857–1918), părintele fondator al Școlii băimărene de pictură - 6 ore în urmă
Trei nominalizări pentru “Tricolorul lunii ianuarie” - 6 ore în urmă
„Easy Step Aerobic”: ateliere de aerobic pentru copii la Centrul Cultural START din Târgu Lăpuș - 7 ore în urmă
Proiectul „Fast Heroes”: prima activitate a reunit școlarii de la Liceul Tehnologic „Traian Vuia” Tăuții Măgherăuș la Biblioteca Orășenească Tăuții Măgherăuș - 7 ore în urmă
Calendarul colectării deșeurilor textile în Baia Mare - 8 ore în urmă
Momentele muzicale și poetice desfășurate la Centrul CASPEV din Baia Mare au stârnit emoție și bucurie celor prezenți - 8 ore în urmă
Personalități maramureșene de ieri și de azi, născute în luna aprilie-Gheorghe Bilașcu
Gheorghe Bilașcu, creatorul Școlii Stomatologice din Cluj Napoca este în fapt și creatorul Școlii Stomatologice din România. El s-a născut la 27 aprilie 1863, în comuna Petrova-Maramureș, într-o familie înstărită a voievodului de Berceag și Dumitru Tatomir. La începutul carierei sale medicale, Gheorghe Bilașcu a lucrat la mai multe discipline medicale (Fiziologie, Obstretică, Ortopedie, Chirurgie) în Sanatoriul celebrului chirurg Dollinger. La 35 de ani Gheorghe Bilașcu alege stomatologia, ajungând mai târziu șef de lucrări (lector) sub conducerea unui renumit savant, profesorul Arköwy. A fost căsătorit dar nu a avut copii.
În Budapesta era cunoscut ca ,,regele dentiștilor” sau ,,doctorul cu maini de aur ”. Avea talentul de a schimba funcția unui instrument, în raport cu nevoia terapeutică pe care o avea. A inventat și un un clește, numit elevatorul Bilașcu, foarte util în extracțiile dificile. În anul 1919, Gheorghe Bilașcu a fost invitat la Cluj, ca profesor agregat și, spre surprinderea tuturor el a ales să renunțe la toate funcțiile și favorurile din Budapesta pentru a se întoarce la Cluj și a întemeia o catedră de Stomatologie. Foștii săi studenți și-l amintesc ca pe o persoană bonomă, cu un limbaj extrem de pitoresc al dialectului românesc vorbit în Maramureșul natal.
A fost ales la 17 noiembrie 1918, președintele Consiliului Național Român din Petrova, care a hotărât Unirea Petrovei Maramureșului, cu patria mamă, România.
În anul 1926 Guvernul României l-a delegat ca reprezentant al corpului medical român, la Congresul Internațional de la
New York. „Doctorul de aur” n-a reușit să treacă oceanul spre America, deoarece destinul, prea nedrept cu el, a făcut să se stingă, în plină putere de creație, la Cluj, în 22 iulie 1926. I-a adus sfârșitul o septicemie cauzată de o rosătură a unei pietricele, intrată în bocancul de turist, în timpul unei excursii pe Feleacul Clujului.
A întemeiat periodicul bilingv ,,Revista stomatologică” român-maghiar. A publicat în reviste renumite de specialitate, lucrări valoroase, cum a fost ,Încercări asupra implantării dinților” sau ,,Anestezia în stomatologie.
Profesorul Gheorghe Bilașcu a fost și un mare filantrop. Stă mărturie testamentul său pe care l-a făcut la Budapesta pe data de 15 decembrie 1914, în ajunul plecării pe front. În testament Gheorghe Bilașcu specifică, că lasă toată averea sa mobilă și imobilă, pentru a finanța o școală confesională românească în comuna sa natală Petrova. Dorința lui a fost și de a acorda burse copiilor săraci din comună, indiferent de meseria ce urmau s-o facă.
Un bust al profesorului Gheorghe Bilașcu se află în curtea Clinicii de Stomatologie din Cluj iar altul se află în holul de intrare de la noua clădire a Facultății de Stomatologie, de pe strada Clinicilor. Marele om de știință este înmormântat la Petrova ( Valea Vișeului), respectându-i-se dorința de a fi alături de părinții lui, după moarte. Pe marmură neagră a mormântului din Petrova, sub portretul profesorului Gheorghe Bilașcu sunt săpate următoarele rânduri ce reflectă înalta sa demnitate de savant și patriot:
,,Un devotat al științei și-al neamului
Mare, prin iscusința profesiei sale
Bun, prin sentimentele sale umane.
Generos prin faptele sale”
Lăcrimioara ZOTA















