În fiecare an, pe 25 martie, credincioșii prăznuiesc cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului: Buna Vestire sau Blagoveștenia, cum mai este numită în popor.
Temeiul scripturistic al acestui praznic îl găsim în Evanghelia după Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Spre deosebire de ceilalți evangheliști, Luca nu începe relatarea Evangheliei sale cu Nașterea sau Botezul Domnului, ci cu alte două evenimente, petrecute înaintea acestora: vestea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și Buna Vestire. Citim, astfel, în primul capitol, că la șase luni după zămislirea Sfântului Ioan Botezatorul, Arhanghelul Gavriil a fost trimis din nou pe pământ spre a duce veste, de această dată în orașul Nazaret din Galileea, la o fecioară pe nume Maria:Şi intrând îngerul la ea, a zis: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1, 28-31).
Cu toate că, în Sfânta Scriptură, nu găsim niciun indiciu legat de locul în care se afla Maica Domnului în momentul Bunei Vestiri, s-a transmis până în zilele noastre tradiţia locală conform căreia Fecioara era la fântâna din apropierea casei unde locuia, pentru a scoate apă. Astăzi, această fântână este alimentată cu apă din izvorul Maicii Domnului, aflat sub Biserica închinată Sfântului Arhanghel Gavriil.
Praznicul Bunei Vestiri este sărbătorit în fiecare an în Postul Mare și este consemnat în calendarul ortodox cu dezleagare la untdelemn, vin şi peşte, indiferent în ce zi ar cădea.
În plan liturgic, sărbătoarea Bunei Vestiri a fost cinstită de-a lungul timpului prin cântări și imne alese, dintre care o importanță deosebită o are Acatistul Bunei Vestiri. Acesta a fost închinat Maicii Domnului, ca laudă și mulțumire pentru eliberarea miraculoasă a Constantinopolului în urma unei invazii a perșilor și avarilor, în anul 626 și este prototipul tuturor acatistelor pe care le cunoaşte Biserica noastră.
Praznicul Bunei Vestiri a fost legat în mod direct, încă din cele mai vechi timpuri, de data Naşterii Mântuitorului, aflându-se exact la nouă luni înainte de Crăciun. Cele două sărbători nici nu ar putea fi gândite separat, Naşterea fiind urmarea firească a Bunei Vestiri, fiecare dintre ele constituind, în felul său, începutul mântuirii neamului omenesc.
Buna Vestire înseamnă, dincolo de toate aceste informații, bucurie – primul cuvânt pe care Arhanghelul Gavriil l-a rostit atunci când a venit să-i aducă Fecioarei Maria vestea cea bună:
„Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1, 28).
De aceea, în fiecare an, în preajma acestui praznic împărătesc închinat Maicii Domnului, suntem chemaţi să ne bucurăm și noi, purtând în suflete nădejdea sfântă a mântuirii, potrivit doxologia.ro.
Sursa foto – basilica.ro
