Nu întâmplător a fost aleasă sărbătorirea femeii odată cu renașterea naturii. Femeia e asemuită cu primăvara, se reinventează și-și etalează feminitatea, surprinzând prin candoare, dar și prin forță. Iubite, mame, soții, bunici, ele reprezintă un dar minunat al naturii. Urmașele Evei au reușit să dovedească, chiar și celor mai misogine gândiri că sunt capabile, nu doar în creșterea copiilor și la treburile casnice. Femeia de astăzi este puternică, hotărâtă, independentă, dar în aceeași măsură fragilă ca un ghiocel. De fapt, a exista ca femeie înseamnă a accepta acest statut de metafora cuibărită în carne și oase. Femeia este ca o curgere de apă, uneori mai molcomă, alteori mai zglobie, dar întotdeauna vitală! Ea, femeia, are cea mai nobilă misiune din univers, aceea de a multiplica viața, născând, și de a o înfrumuseța, iubind.
Femeia întruchipează ființa care inspiră poeți și pictori, scriitori și sculptori.
„Este frumoasă, dar nu ca femeile de pe copertele revistelor. E frumoasă pentru modul în care gândește. E frumoasă pentru modul în care îi sclipesc ochii atunci când vorbește despre ceva ce iubește. Pentru capacitatea de a-i face pe ceilalți să zâmbească și atunci când ea e tristă. Este frumoasă până în adâncul sufletului ei.”
„Pentru ochi frumoși, caută bunătatea în ceilalți. Pentru buze frumoase, spune numai lucruri frumoase despre ceilalți. Și pentru o postură frumoasă, calcă cu încrederea că nu ești niciodată singură”. – Audrey Hepburn
„Nimic nu face o femeie mai frumoasă decât convingerea că e frumoasă”. Sophia Loren
„Frumusețea începe atunci când te hotărăști să fii tu însăți”. – Coco Chanel
„Nicio frumusețe nu luminează mai puternic ca o inimă bună.”
Lăcrimioara ZOTA
