Din timpuri îndepartate, tradițiile ne spun despre semnificația zilei de 2 februarie.
Această dată din calendar, se mai numește și Ziua Ursului. Astăzi, din respect pentru caracterul lui divin, nu i se spune pe nume. Pe unde trece de obicei, se obișnuiește să i se lase o pulpă de vițel. Cine dorea să-i pronunțe numele, i se adresa cu respect, „moș Martin”, „Moș” sau „ăl bătrân”.
De sărbătoarea Întâmpinării Domnului, în calendarul creștin și de Ziua Ursului, la Stretenie se zice că ursul iese din bârlog și își privește umbra în zăpadă.
Dacă este frig sau ceață și nu-și vede umbra, își strică bârlogul, merge la râu și bea o gură de apă.
Dacă timpul este frumos, cu soare, și îsi poate vedea umbra pe zapadă, inseamnă că iarna va mai dura 40 de zile. El va intra din nou în bârlog.
Comportamentul capricios al ursului este asociat de oameni cu vremea schimbătoare de la sfârșitul iernii. Așa este și Baba Dochia, cea care aduce schimbări în primele zile din martie.
În calendarul ortodox, în această zi se sărbătorește Întâmpinarea Mântuitorului Iisus Hristos.
Face referire la momentul în care, Mântuitorul este dus la templu, de Fecioara Maria și Iosif. Astfel, se împlinea legea care spunea că, orice născut băiat să fie afierosit lui Dumnezeu, în a 40-a zi de la naștere.
În tradiția populară, sărbătoarea a rămas ca o îndatorire a mamelor, de a aduce pruncii la biserică, la 40 de zile după naștere. Atunci li se face molifta de curățirea lor și închinarea la sfintele icoane.
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
