Stația de reparații pentru biciclete de la Statuia Ostașului Român, din nou reparată după un furt. Apel la respect pentru bunurile comune - 2 ore în urmă
Dr. Bogdan Chișe, desemnat Cetățean de Onoare al comunei Suciu de Sus, după o carieră de peste două decenii în medicină - 3 ore în urmă
La Vișeu de Sus au început lucrările la un centru de îngrijire paliativă. Investiția depășește 13 milioane de lei - 3 ore în urmă
4 septembrie 2026, o premieră în calendarul ortodox. Pentru prima dată este cinstită Icoana Maicii Domnului „Rugul Aprins” - 5 ore în urmă
4 septembrie 1951: s-a născut Gheorghe Brânzei, economistul maramureșean care a condus Baia Mare și sucursala BNR - 5 ore în urmă
Palatul Copiilor Baia Mare își deschide porțile pentru noul an școlar. Înscrierile au început - 5 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, vineri 4 septembrie 2026 - 6 ore în urmă
Moisei a fost gazda celei de-a XVI-a ediții a Taberei Județene – Concurs pentru Elevii Olimpici la Matematică - 16 ore în urmă
3 septembrie 1872, Tit Bud și doinele Maramureșului - 17 ore în urmă
Veste grea pentru Maramureș: Printmasters își va închide fabrica din Cicârlău. Aproximativ 450 de angajați vor fi afectați - 21 de ore în urmă
Ieudeni prezenţi la Bucureşti; Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” aniveresează 87 de ani de la înființare
Vineri, 12 mai, o delegaţie de ieudeni va însufleţi Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București, în cadrul unui eveniment de aniversare a 87 de ani de la înființarea instituției de cultură.
Maramureșenii vor poposi la gospodăria Ieud din incinta muzeului.
Muzeul cuprinde în prezent 385 de obiective construite şi 70.000 de obiecte în colecţii. Puţină lume ştie însă că în Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” se află şi o gospodărie din Ieud.
Potrivit reprezentanţilor muzeului, singura gospodărie ce reprezenta Maramureşul în muzeu la data inaugurări sale, în anul 1936, era cea din Ieud, ea datând din anul 1890.
Intrarea în gospodărie se face printr-o poartă monumentală din lemn de stejar, cu acoperiş dindraniţă de brad. Poarta are o uşă dublă din scândură de brad, pentru vite şi atelaje şi o poartă mică. Poarta este bogat ornamentată prin sculptare, cu motivul funiei şi motive geometrice. Acest tip de poartă, specific maramureşan, fiind semnul distinctiv al unei categorii sociale: nemesii ( ţăranii liberi). Lângă poartă se află o băncuţă protejată de un acoperiş de şindrilă, ce îndeplinea funcţia de loc de socializare.
În curtea gospodăriei, pe lângă casă, se pot vedea o serie de anexe ce ilustrează principala ocupaţie din zonă, creşterea animalelor: o şură cu două grajduri şi fânar, un şopru cu corfă (fânar cu acoperiş mobil), o colejnă cu coteţ pentru porci. Tot în curtea gospodăriei se mai află o fântână cu cumpănă şi ciutură, ce are un ghizd din bârne de brad, iar în capătul opus se află o privată.
Casa este construită din cununi de bârne de brad, pe un soclu scund din piatra, şi are o şatră (prispă) pe trei laturi, cu balustrada traforată şi stâlp ornamentati prin dăltuire şi uniţi prin arcade. Pereţii casei sunt din bârne delemn de brad, cioplite în patru feţe şi îmbinate în tehnica blockbau (cununi de bârne orizontale). Podeaua este din pământ amestecat cu balegă şi pleavă, doar camera mare find podită cu scândură. Acoperişul este în patru ape şi are o invelitoare din draniţă de lemn de brad, bătută la două rânduri.
În plan, casa cuprinde o tindă mediana, casa (camera)mare, casa (camera) şi cămara.
Din tinda fără tavan şi fără ferestre se intră în casa (camera) mare, amplasată în partea de nord a casei şi în casa mică, situată în parteea de sud. Din casa mică, ce are rol şi de bucătărie se intră în cămară. În casa mare în stânga intrării se află un cuptor de dimensiuni mari, ridicat pe soclu de lemn, iar în partea opusă se află colţul cu patul şi ruda (culmea) cu ţesaturilor din lână ( cergi şi covoare). Pe pereţi, deasupra laviţelor dispuse în unghi, sunt şiruri de blide icoane pictate pe sticlă şi ştergare.
Foto arhivă











