Datele publicate de Statistică: Oficial județul Maramureș la jumătatea clasamentului real din țara noastră, la capitolul despre numărul de nașteri!
Maramureșul se află pe locul 17 în țara noastră la capitolul numărului de nașteri, așadar la jumătate, poate puțin peste, anul anterior fiind cel ales ca referință, arată statistica oficială.
Cu 4.255 nou-născuți, aceste cifre ne plasează pe locul 3 la nivelul Regiunii Nord-Vest, după Cluj (locul 4 național) și Bihor (locul 10 național), dar peste Bistrița-Năsăud (locul 24 național), Satu Mare (locul 29 național) și Sălaj (locul 34 național).
În primele 5 luni din acest an, au fost aduși pe lume în România 64.599 de copii, cu aproape 13.000 mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică, arată hotnews.ro. Problema demografică devine cu atât mai serioasă cu cât anul trecut numărul nou-născuţilor a fost cel mai mic din 1930 până în prezent. La nivel european, ţările cu cea mai mare rată a natalităţii sunt Irlanda cu 11,2 născuţi-vii la 1000 locuitori, Cipru cu 11,1 născuţi-vii la 1000 locuitori, Franţa şi Suedia cu câte 10,9 născuţi-vii la 1000 locuitori. Rata natalităţii din România (10,3 născuţi-vii la 1000 locuitori), se situează peste media europeană (9,1 născuţi -vii la 1000 locuitori).
Ţările europene cu cea mai mică rată a natalităţii au fost Grecia (7,9 născuţi-vii la 1000 locuitori), Spania (7,2 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Italia (6,8 născuţi-vii la 1000 locuitori). Ponderea bebelușilor români cu mame de peste 30 de ani a fost de 44,6%. Această pondere este mai ridicată în mediul urban, 54,0%, în comparaţie cu mediul rural, unde a fost de 34,2%. Din totalul născuţilor-vii, circa 32% au fost născuţi înafara căsătoriei, iar din cei născuți în cadrul căsătoriei, aproape 60% au venit pe lume după mai mult de doi ani de mariaj.
Circa jumătate din numărul total al nou-născuţilor au mame salariate, iar o treime aveau mame casnice. Situaţia diferă mult pe medii de rezidenţă. Astfel, în mediul urban, 66,6% din mamele copiilor născuţi în anul 2021 erau salariate, faţă de numai 41,7% în mediul rural, unde ponderea copiilor născuţi de mame casnice este de 47,5% (faţă de numai 20,7% în mediul urban).
Fertilitatea feminină a fost cuprinsă între 44,5 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în judeţul Suceava şi 27,5 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în judeţul Caraş-Severin. Rate scăzute ale fertilităţii (sub 30 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă) s-au înregistrat şi în judeţele: Brăila, Gorj, Hunedoara, Neamţ şi Vâlcea. În mediul rural, rata fertilităţii este superioară celei din mediul urban (38,7 faţă de 32,0 născuţi vii la 1000 femei de vârstă fertilă). Rata natalităţii a fost de 8,2 născuţi-vii la 1000 locuitori, mai ridicată în mediul rural (8,9 născuţi-vii la 1000 locuitori) faţă de mediul urban (7,6 născuţi-vii la 1000 locuitori). Rata natalităţii s-a situat în anul 2021 între 10,6 născuţi-vii la 1000 locuitori în judeţul Suceava şi 6,1 născuţi-vii la 1000 locuitori în judeţul Caraş-Severin. Dintre judeţele cu o natalitate ridicată (peste 9 născuţi-vii la 1000 locuitori) se numără şi judeţele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Iaşi, Ilfov şi Sălaj. Rate scăzute de natalitate (sub 7 născuţi-vii la 1000 locuitori) s-au înregistrat şi în judeţele Brăila, Hunedoara, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Teleorman, şi Vâlcea.
Din totalul nou-născuţilor înregistraţi în România în anul 2021, 98,8% aveau reşedinţa obişnuită în România, iar 2239 copii aveau reşedinţa obişnuită în străinătate. În anul 2021, vârsta medie a mamei la naştere a fost de 28,8 ani, iar vârsta medie la prima naştere a fost de 27,5 ani, în uşoară scădere faţă de anul 2020 când vârsta medie a mamei la naştere a fost de 28,9 ani, iar vârsta medie la prima naştere a fost 27,8 ani. În mediul rural, vârsta medie a mamei la naştere a fost mai mică, 27,4 ani (25,2 ani la prima naştere), comparativ cu cea din mediul urban unde vârsta medie la naştere a fost de 30,2 ani (29,2 ani la prima naştere).
C.Ț.
