19 decembrie 2013 – La Baia Mare fost inaugurat Atelierul Memorial Gheza Vida - 42 minute în urmă
Două intervenții ale salvamontiștilor maramureșeni în ultimele 24 de ore - 3 ore în urmă
Moș Crăciun, pompierii și dilema de la ISU - 4 ore în urmă
România achită o datorie veche de peste 30 de ani către Statele Unite - 5 ore în urmă
Daruri de la jandarmi pentru copiii unei case de tip familial din Baia Mare - 5 ore în urmă
Jandarmii în vizită la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Baia Mare - 6 ore în urmă
Revoluția Română, 18 decembrie 1989, Timișoara: Ziua tinerilor secerați de gloanțe pe treptele Catedralei - 7 ore în urmă
CS Minaur joacă în deplasare ultimul meci din acest an - 8 ore în urmă
Dansatorii maramureșeni Luca Mădăras Aluaș – Hannah Gomboș, pe prima treaptă a podiumului la Campionatul Național de Clase al României şi la Cupa Mystic - 8 ore în urmă
„Colindăm în Țara Codrului”: Spectacol de colinde la Asuaju de Sus - 8 ore în urmă
Cahla decorată cu motive heraldice este „exponatul săptămânii” la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie
Cahla decorată cu motive heraldice este exponatul săptămânii în perioada 24 – 30 ianuarie la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
Este vorba despre un fragment a unei cahle plăci nesmălţuită, de culoare cărămizie, descoperit cu ocazia lucrărilor de consolidare și restaurare efectuate în anii 2003-2004 la clădirea din Piața Libertății nr. 15 din Baia Mare, cunoscută sub numele de Casa Lendvay. Aceasta are un chenar simplu, în relief, lat de 0,7 cm, toată imaginea fiind încadrată de două chenare succesive. Lățimea fragmentului este de 13 cm, iar lungimea de 14,6 cm. Pe verso se păstrează o parte din piciorul tronconic.
Pe fragmentul păstrat se poate observa un leu încoronat care stă ridicat pe cele două labe din spate, cu celelalte două ținând o coroană. Leul este redat din profil, fiind vizibil numai unul dintre ochi și o singură ureche. Din gură îi iese limba, iar coada este ridicată drept, puțin ondulată. Pe partea lipsă a cahlei era reprezentat un alt leu identic cu acesta, imaginea completă a cahlei fiind cea a doi lei afrontați care țineau o coroană.
Coroana din capul leului are terminațiile sale de formă sferică, în timp ce terminațiile coroanei pe care o țin leii sunt redate sub forma unor crini stilizați. În partea de sus a cahlei sunt redate niște triunghiuri, iar în partea de jos, sub coroană, este redat încă un element care nu poate fi identificat.
Cahla de față nu are nici o analogie printre alte cahle-plăci, însă reprezentările de lei sunt printre cele mai des folosite în steme, leul fiind considerat simbolul vigilenței, puterii, generozității.
Reprezentarea a doi lei în poziție rampantă care țin o coroană este foarte răspândită pe tot parcursul Evului Mediu, astfel cahla se datează probabil undeva în a doua jumătate a secolului al XVI-lea și în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Posibil ca motivul leului rampant să fi intrat în ornamentica din Transilvania și datorită faptului că era întâlnit pe blazonul lui Sigismund Luxemburg, informează Raul Cardoș, muzeograf.
















