Povestea Omnis Barbaria Baia Mare, o asociație care trăiește istoria și dă viață trecutului - 7 ore în urmă
Ioan Gyuri Pascu ar fi împlinit astăzi 65 de ani - 9 ore în urmă
O imagine cât o lecție de istorie: mii de oameni, la Marea Dictare Națională de la Chișinău - 11 ore în urmă
Șomcutenii de la ,,Doina Chioarului”, laureați ai Festivalului Internațional ,,Mugurelul” - 11 ore în urmă
Din Maramureș, pentru românii din Nisa: o bibliotecă românească prinde contur în Franța - 11 ore în urmă
Muzeul „La Lelea Ruzale” din Vima Mică a adunat sute de oameni la Festivalul plăcintelor și pancovelor și Plancoretro 2026 - 12 ore în urmă
Festivalul Artelor „Repere. Mituri. Identități” a adus cuvânt și culoare la Muzeul Satului din Baia Mare - 12 ore în urmă
Hram în trei limbi la Câmpulung la Tisa. Ucraineni, români și maghiari, împreună la aceeași rugăciune - 13 ore în urmă
Performanță incredibilă la Vișeu de Sus. Marius Irimia a dus la capăt o provocare de 48 de ore de alergare - 15 ore în urmă
Tăuții-Măgherăuș are un tocător nou pentru crengile rezultate din lucrările de întreținere - 16 ore în urmă
Foarfeca din fier din necropola celtică de la Ciumești este „exponatul săptămânii” la Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș
Foarfeca din fier din necropola celtică de la Ciumești – Bostănărie este „exponatul săptămânii” la Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș.
Utilizată mai ales la tăierea părului animalelor (în special oi), oamenilor sau a diferitelor materiale (textile), foarfeca a început să fie utilizată iniţial în jurul anilor 1500 î.Hr. în Egiptul Antic. Însă cea mai veche formă de foarfecă (3000-4000 de ani vechime) a fost descoperită în Mesopotamia. Aceasta era o foarfecă cu arc, formată din două lame de bronz conectate la mânere printr-o bandă subţire, flexibilă şi curbată pentru a susţine în aliniament cele două lame îngăduind să se întâlnească atunci când erau strânse şi se îndepărtau atunci când erau eliberate.
Din perimetrul așezării celtice de la Ciumești, punctul Bostănărie, provine o foarfecă din fier, păstrată azi la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș. Foarfeca de tuns, este formată dintr-o singură bucată de fier. Capetele, cu o lungime de 7 cm, sunt ascuţite în vârf şi lăţite spre capătul opus (lăţimea maximă a lor este de 1,5 cm).
Foarfecele cu arc erau fabricate prin încălzirea unei tije de fier sau oţel, după care era turtită prin presare, iar capetele erau transformate în lame. Centrul tijei era încălzită, îndoită pentru a forma un arc, apoi răcită şi reîncălzită pentru a-i oferi flexibilitate. Până în secolul al XVI-lea, foarfeca cu arc a continuat să fie întrebuinţată în Europa. Astăzi există o multitudine de foarfece create special pentru diferite scopuri, iar foarfeca va rămâne întotdeauna o ustensilă de neînlocuit din casele noastre, informează Marius Ardeleanu, muzeograf.














