Începând din 1880, temperatura medie la suprafața Pământului a crescut cu 0,07 grade Celsius la fiecare zece ani. Poate nu pare mult, dar cu timpul se adună. În plus, rata încălzirii a crescut dramatic cu trecerea timpului, mai mult decât dublu, la 0,18°C, din 1981. Ca rezultat al acestui proces de încălzire globală, crizele de mediu au devenit cel mai mare risc al timpurilor noastre, scrie Visual Capitalist, citat de digi24.ro, care prezintă un tablou al devierii temperaturii medii lunare globale la suprafața Pământului din 1851 până în 2020, față de media temperaturilor lunare în era preindustrială (1850-1900).
Graficul, care poate fi deschis la rezoluție mare aici, în material, însă îl puteți vizualiza în subsolul textului, a fost realizat de Neil R. Kaye, om de știință specializat în date climatice, care a comparat temperaturile medii lunare globale la suprafața Pământului din 1851 până în 2020 cu media temperaturilor medii lunare din perioada preindustrială 1850-1900.
Graficul poate fi împărțit în două jumătăți, fiecare reflectând factori declanșatori semnificativi în trendul încălzirii globale:
-1851-1935, perioadă care se suprapune cu a doua revoluție industrială, când temperaturile medii au avut variații de la -0,4°C până la +0,6°C față de etalonul ales.
-1936-2020, perioadă care se suprapune cu a treia revoluție industrială, când temperaturile medii au avut variații de la +0,6°C până la +1,5°C și chiar mai mult față de etalonul ales.
Graficul arată clar că, de câțiva ani, temperaturile medii la suprafața Pământului depășesc cu mai mult de 1,5°C valorile din era preindustrială.
Perioada 1851-1935:
O anomalie evidentă, care merită explorată, apare între 1877 și 1878. În această perioadă, lumea s-a confruntat cu evenimente climatice fără precedent, de la un fenomen El Nino foarte puternic la secete întinse. Mara Foamete care a urmat a provocat moartea unui număr estimat între 19 și 50 de milioane de oameni, mai mult decât unele dintre cele mai rele pandemii din istorie. În primele cinci rânduri ale graficului, mai multe economii au avansat în a doua revoluție industrială (cca. 1870-1914), urmată de Primul Război Mondial (1914-1918). În general, această perioadă de mai mult de 80 de ani s-a concentrat asupra producției de oțel și produselor de larg consum. Deși avansul tehnologic a adus îmbunătățiri imense, el a venit și cu un cost în arderea combustibililor fosili, eliberând cantități mari de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră. Va mai dura câteva decenii până când oamenii de știință să realizeze nivelul acumulărilor în atmosferă și legătura cu încălzirea globală, arată analiza.
Perioada 1936-2020:
A doua jumătate a graficului este marcată de Al Doilea Război Mondial (1939-1945) și urmările sale. Când lucrurile au început să se așeze, națiunile au început să se reconstruiască, ceea ce a condus la a treia revoluție industrială. Pe măsură ce globalizarea și comerțul au avansat după anii 1950, oamenii și bunurile au început să se miște mai mult decât oricând înainte. În plus, creșterea populației mondiale a atins un vârf de 2,1% pe an între 1965 și 1970. Modelele de industrializare au devenit din ce în ce mai folosite pentru a putea satisface cererea unei populații în creștere la nivel mondial. Istoria dezvoltării umane este legată de încălzirea globală. În vreme ce o parte din creșterea temperaturii la suprafața Pământului poate fi atribuită unor modele naturale de schimbare a climei, aceste trenduri istorice arată cât de mult este activitatea umană în spatele creșterii rapide a temperaturilor medii globale în ultimii 85 de ani, arată analiza.
