Câșlegile reprezintă perioada dintre două posturi. Toate zilele de peste an în care se mănâncă de dulce.
Această perioadă în care ne aflăm acum, respectiv intervalul de timp dintre Postul Crăciunului și Postul Paștelui este cunoscută regional sub denumirea de: „Câșlegile de Iarnă, Dulcele Crăciunului, Cârnilegi” etc.
În lumea satului tradițional, câșlegile de iarnă reprezentau cea mai favorabilă perioadă din an pentru organizarea nunților: nu se lucra la câmp, fetele aveau timp să își rânduiască zestrea, iar recoltele erau proaspăt adunate. „O venit câșlegile, se mărită fetele/ Or veni câșlegi cu flori, și s-or însura feciori” (Mihaela L.)
În perioada câșlegilor erau organizate și șezătorile: „Amu să începeu iară șăzătorile, unde să adunau femeile, fetele, da vineu șî feciorii. Mereu feciorii la fete în șezătoare șî să jucau tăt felu’ de jocuri: luatu’ fusului, bănuțu’, de aieste”, povestește Dochia B., din comuna Lăpuș.
Tot acum se organizau și clăcile: „se faceu clăci de dus gunoi, cu săniile, pă câmp, unde aveu ominii loc de sămănat, unde puneu mălai și picioici. Să mai duceu la cărat de fân, aduceu acasă fânu di pă câmpuri”.
Femeia spune și despre cum se făcea jocul în sat în perioada câșlegilor. „Să făce joc în sat în tătă duminica, mereu femeile, babele șî stăteu pă marjine, să uitau la feciori care cu cine joacă, care cum jocă, cu a cui fată povestește. Altfel ierau vremurile atunci”, își amintește maramureșeanca.
Sursa – Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
