Oricât am întoarce-o, am cântări-o, am șlefui-o ori am descânta-o, fotbalul nostru, atât la nivel de echipe de club, cât și în varianta de echipă națională, e într-o stare cenușie. Una care te face mai degrabă să te apuci de prins fluturi cu punga de un leu legată de un băț decât să mergi pe stadion ori să stai în fața televizorului la vreun meci.
Cum ies din ligheanul Superligii și merg prin cupele europene, echipele noastre joacă, de cele mai multe ori, trist. În ceea ce-o privește, naționala ba o dă de gard în câteva meciuri de-a rândul de-ți vine să-ți iei câmpii (chiar și munții, și dealurile, și văile), ba o mai drege după aceea cumva, poleind un rezultat, dacă prinde ursitoarele în toane bune.
Oricât ne-ar pica de greu la naturel, hai să admitem că avem un fotbal slab. Și la nivel de echipe de club, și la națională. În schimb, lipit de un fotbal mic avem ciorovăieli mari. Recent, selecționerul Mircea Lucescu a avut replici defel catifelate la adresa unora care ar fi făcut declarații deloc pe gustul său. Au fost cuvinte grele, manifestări care nu își aveau rostul. Și mai recent, un jucător de națională, făcut „sifon” de vărul unui cetățean patron de echipă campioană, îl ia la refec (poate pe bună dreptate, n-avem de unde ști) pe cel care i-a faultat noblețea, făcându-l cu ou și cu oțet. Iar exemplele pot continua la nesfârșit.
Una peste alta, este firesc ca unii care se simt nedreptățiți să reacționeze. Alta este însă ca, iubitor de fotbal fiind, să ai parte mai degrabă de circuri decât de performanță. Și-atât.
Tiberiu Sabo
Sursa foto: pixabay.com
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
