Nu e nicio descoperire arheologică, nu e nici Sarmizegetusa ori un Stonehenge dărâmat. Este ceea ce va rămâne în urmă după încheierea filmărilor la noua producție a băimăreanului Walter Übelhart. Un templu solar și macheta unui sat dacic, unde se filmează mai multe scene din filmul „Zalmoxis – spiritul lupului”.
Macheta satului va fi construită lângă Groși, după ce încercările de a filma undeva aproape de Medieșul Aurit au eșuat. „Aveam nevoie de un sat unde să putem filma viața de la acea vreme. Ne-am bazat pe un sat care s-a construit la Medieșul Aurit, dar după ce a venit regizorul și a văzut locația a spus că nu se potriveșt. Erau garduri de beton, stâlpi etc”, spune Walter Übelhart. „E foarte greu să filmezi într-un un loc care să nu fie <poluat> de tehnolgie”, mai arată el.
Dificultăți la construcție
După mai multe discuții cu cei implicați în proiect, într-un entuziasm colectiv, s-au apucat să construiască în regie proprie un sat, dar nu fără peripeții. „Problema este că nu avem fonduri pentru așa ceva”, mai arată Walter Ubelhart. Rezolvarea a venit, însă, de la sponsori, de la unele firme, care au donat materialele necesare.
Astfel, terenul a fost pus la dispoziție de către Primăria Groși, iar macheta satului și templul solar vor rămâne, ulterior, ca un obiectiv turistic, în cadrul unui proiect cultural. Casele vor fi tansformate, ulterior, în mici ateliere de pictură sau fierărie.
„Știam că cei de la primărie voiau să fac un proiect, un centru cultural la intrare în comună și am propus atunci să facem provizoriu un sat, un templu solar și câteva case temporare, nu cu statut definitiv. Inițial sunt niște machete, cât să putem filma. Să vedem care sunt reacțiile. Dar și ei au fost foarte entuziaști pentru că după filmări, chiar se poate transforma acea zonă într-un fel de locație de agrement, unde să meargă copiii și o să fie ateliere de pictură, de fierărie, iar copiii sunt fascinați de așa ceva”, mai arată el.
Templul solar, atracție turistică
Astfel, începutul a fost acest templu solar, care deja începe să atragă curioși. „Nu am reprodus vreunul existent, am conceput unul, consultându-ne și cu alți specialiști în astronomie. Templu este orientat spre solstițiul de iarnă. Am făcut o interpretare a unor cercuri din interiorul templului”, mai arată el, continuând că denumirea de „templu” este, de fapt, improprie. „Templul este de obicei o construcție cu acoperiș. Noi îi spunem generic templu, dar un <loc sacru> ar fi mai corect”, mai justifică el.
Atracția însă este focul care va rămâne nestins în mijocul acelui templu și va arde neîncetat. Pentru asta, cineva va trebui să stea permanent acolo și să întrețină focul, să fie, în același timp gazde pentru cei care vor veni să viziteze locul. Iar doritorii s-au arătat deja în număr surprinzător de mare. „Deja dintre voluntarii care au lucrat sau lucrează la acest proiect sunt tot mai entuziaști. În fiecare zi o familie va avea grijă să întețină focul. Această familie va fi și gazda locației când vin vizitatori”, mai explică el. „E o chestiune care poate să dezvolte zona, va fi o atracție”, mai spune el despre planul pentru perioada de după încheierea fimărilor.
Despre asta spune că se așteaptă ca până la finalul acestui an, filmul să fie gata montat. Iar despre locurile de filmare, spune că și asta este, până la urmă, o formă de a promova Maramureșul turistic.
Film ce trebuie privit cu relaxare
„Încercăm să exploatăm cât mai mult natura în Maramureș, care e un imens platou de filmare. Nu aș vrea să mergem în lucruri cunoscute. Caut mereu locuri frumoase, care nu sunt atât de bine cunoscute, iar cu această ocazie să le scoatem în evidență”, mai explică el.
Despre film, Walter Übelhart, care a semnat și scenariul și acum lucrează la un roman după acest scenariu, spune că își dorește să fie privit cu relaxare, mai ales că, spune el în glumă, „scenariul este semnat de un german (el), iar regizorul este un maghiar (Janos Tarkany)”. „Filmul nu este despre daci și romani, nici depre cine a fost primul aici. Nu are nicio tentă de propagandă. După primul film au venit la noi acești pasionați de reconstituiri istorice cu o propunere, să facem acest film cât mai apropiat de realitatea arheologică”, mai spune el, arătând că cel mai mult s-au bazat pe dovezile arheologilor, deoarece acestea sunt evidențe palpabile.
„Am scris un scenariu în care am încercat să scot în evidență anumite lucruri legate de cultura respectivă, și anume ceea ce știm până acum: că ei plângeau la nașterea unui copil, că râdeau la moarte, despre școala subterană zalmoxiană și, sigur, un film artistic are nevoie de acțiune, de poveste”, mai arată el.
De asemenea, filmul are muzică orginală, compusă special pentru fiecare scene în parte de Marius Roje.
